Main menu

header

564 12 1de Raluca Grințescu

Ştim cu toţii că antibioticele slăbesc sistemul imunitar, ceea ce face ca organismul să devină vulnerabil în faţa agenţilor patogeni. Nu la fel se întâmplă în cazul remediilor naturiste: acestea întăresc sistemul imunitar, scăzând semnificativ riscul de îmbolnăvire. Aşadar, iată ce trebuie să ştiţi atunci când doriţi să trataţi febra fără a utiliza antibiotice.

Se recomandă postul alimentar

Tratamentul prezentat în rândurile ce urmează este recomandat pentru o varietate de afecţiuni care au febra drept simptom principal: gripe, răceli, amigdalite, indigestii, infecţii urinare, precum şi alte tipuri de infecţii.

Cel mai important element al schemei de tratament este regimul alimentar. Medicina indiană tradiţională recomandă postul alimentar, doar cu apă caldă sau decoct de ghimbir şi coriandru, miere şi lămâie. Persoanele care nu pot rezista unui asemenea regim pot adopta o dietă foarte uşoară, formată din terciuri foarte apoase de cereale (o parte cereale, la opt părţi apă), supă de linte roşie sau de fasole mung. Aţi observat, probabil, că pe perioada de manifestare a febrei, pofta de mâncare scade integral. Se întâmplă aşa deoarece organismul - înzestrat cu inteligenţă naturală - transmite anumite semnale considerate de el necesare vindecării, pentru a împiedica bolnavul să consume alimente grele (carne, prăjeli etc.). La fel se întâmplă şi în cazul copiilor: nu faceţi presiuni asupra copiilor cu febră să mănânce altceva decât supe sau terciuri. Doar aşa veţi putea grăbi procesul de vindecare. Revenirea la o dietă normală se va face gradat, după însănătoşire.

Masați corpul cu palincă sau cu țuică

564 12 2Voma terapeutică este de mare ajutor pentru tratarea febrei. În acest caz, veţi folosi apă sărată fierbinte sau apă cu miere. Apoi, medicina ayurvedică recomandă sudoraţiile, care trebuie realizate în etapa de început a declanşării febrei. Puteţi opta pentru o baie fierbinte în care adăugaţi sare grunjoasă (un kilogram de sare la cadă) şi plante picante. Deşi medicina alopată nu recomandă sudoraţiile, ayurveda a dovedit că acestea au o eficiență crescută: cu ajutorul transpiraţiei este eliminat „excesul de căldură” din organism.

Intern, luaţi un remediu alcătuit din ulei de cimbru, de busuioc (câte o picătură), tincturi de propolis, ardei iute şi ghimbir (câte 30 de picături), amestecate cu o lingură cu miere. Se administrează din două în două ore, în primele două zile (doar pe timpul zilei), urmând ca apoi să se administreze de trei-patru ori pe zi.

Un alt remediu foarte eficient îl reprezintă masarea întregului corp cu palincă sau cu ţuică. Se fricționează cu aceasta până se observă că pielea nu o mai absoarbe. Apoi, bolnavul va sta la căldură, acoperit cu o pătură groasă. Masajul se poate relua după o perioadă cuprinsă între două şi şase ore, în funcţie de starea pacientului. O alternativă a acestui masaj o constituie învelirea într-un prosop îmbibat în palincă sau în ţuică.

Infuzii din plante

Tratamentele naturiste se fac cu specii de plante medicinale care au efecte antipiretice (antifebrile) şi sudorifice (care produc transpiraţie şi scad temperatura). În uz intern se recomandă: infuzie fierbinte din flori de soc sau de isop, plăcut mirositoare (două linguriţe, la 200 ml apă clocotită), din care se beau două ceaiuri pe zi; infuzie de salvie (o lingură cu frunze uscate, la 250 ml apă clocotită), care se infuzează acoperit cinci minute şi se beau două căni pe zi, una dimineaţa, pe stomacul gol, şi alta seara, înainte de culcare; infuzie de muşeţel (cinci-zece inflorescenţe, la 200 ml apă fiartă), din care se beau trei căni pe zi; infuzie de unguraş sau de ţintaură, preparată dintr-o linguriţă cu plantă, la 250 ml apă clocotită, care se bea în cursul zilei, repartizată în patru reprize; infuzie de pedicuţă sau de coada-calului (câte o lingură, la 250 ml apă în clocot); se infuzează două-cinci minute şi se beau câte două-trei căni pe zi; infuzie de pelin (10 g flori uscate, la un litru de apă fiartă şi infuzată cinci minute), din care se bea o cană pe zi; infuzie din petale uscate de floarea-soarelui (două linguriţe, la 250 ml apă în clocot), din care se consumă câte două căni pe zi.

Alte combinații ajutătoare

Vă recomandăm şi alte remedii ajutătoare: decoct de podbal (o linguriţă rasă cu rădăcini uscate şi mărunţite, la 250 ml apă rece); se macerează 12 ore, se fierbe două minute şi se consumă una-două ceşti, în funcţie de intensitatea febrei; infuzie din amestec de flori de soc (patru-cinci părţi), flori de tei (două părţi), flori de muşeţel (1,5 părţi), rizomi de pir (o parte) şi herbă de isop (0,5 părţi); din amestec se ia o lingură, care se infuzează patru-cinci minute în 250 ml apă clocotită, se strecoară, se îndulceşte şi se beau două-trei ceaiuri calde pe zi, din care unul seara, la culcare, având efect în provocarea transpiraţiei abundente, scăderea febrei, prevenirea gripei sau răcelilor, dezinfectarea căilor respiratorii şi creşterea rezistenţei organismului contra microbilor; decoct din flori de soc (20 g), flori de tei (20 g), herbă de păpădie (20 g), frunze de pătlagină (15 g), scoarţă de salcie (15 g) şi conuri de hamei (15 g); din amestec se ia o lingură la 250 ml apă rece, se fierbe zece minute, se infuzează trei-cinci minute şi se beau trei ceaiuri pe zi; infuzie din amestec de creţişoară (trei linguri), schinel (trei linguri), coada-şoricelului (două linguri), verbină (două linguri), frunze de merişor (o lingură); din amestec se ia o lingură la 250 ml apă rece, se fierbe cinci minute, se infuzează acoperit zece minute şi se beau trei ceaiuri pe zi; vin din amestec de isop, vâsc, lichen de Islanda şi scoarţă de salcie (câte 20 de grame), care se macerează opt zile într-un litru de vin dulce şi se beau câte trei păhărele mici pe zi; tinctură din 20 g herbă de ţintaură, macerată opt zile în 100 ml alcool; se consumă câte 30-40 de picături, de trei ori pe zi; sirop natural de zmeură, din care se ia câte o lingură de trei ori pe zi, nediluat cu apă.

Voma terapeutică este o metodă de detoxifiere a organismului pe care o poate face oricine doreşte şi se realizează dimineaţa pe stomacul gol

O febră uşoară înregistrează 37-38 de grade Celsius, cea medie are 38-39 de grade Celsius, iar febra acută depăşeşte 39 de grade Celsius. Febra ridicată poate fi un semnal al apariţiei unor afecţiuni mai complicate (bronşită acută, sinuzită, gripă, meningită, angină, pneumonie, oreion, scarlatină, rujeolă, rubeolă), fiecare dintre aceste afecţiuni diferenţiindu-se prin anumite simptome caracteristice (tuse, dureri de cap sau de urechi, vărsături, respiraţie greoaie, erupţii pe piele)