Main menu

header

530 12 1de Raluca Grințescu

Activitatea organismului depinde în bună măsură de consumul de alimente. Unele facilitează somnul, în timp ce altele vă menţin treji. Anumite alimente scad tensiunea arterială şi pulsul, nu activează procesele metabolice şi vă permit să treceți mai uşor în starea de somnolenţă. Însă există şi alimente care provoacă o creştere a gradului de activitate şi care vă împiedică să adormiți. Sfaturile de mai jos vă vor ajuta în alegerea anumitor alimente, datorită efectelor pozitive, sau în evitarea altora.

Efectele pozitive

Laptele - somniferul clasic: lapte cald cu miere. Calciul din lapte are un efect odihnitor asupra corpului, facilitează detensionarea musculaturii şi combate tensiunea nervoasă. În plus, laptele conţine proteine care au efect calmant. Conţinutul din miere are şi el efect calmant. Cu toate acestea, mierea ar trebui consumată în cantităţi reduse. Adăugaţi migdale şi scorţişoară - acestea activează producţia de melatonină, hormonul somnului.

Alcoolul, în cantităţi moderate: de regulă, alcoolul consumat în cantităţi reduse induce oboseală. Însă atunci când cantităţile de alcool cresc, efectul este exact invers.

Vinul: vinul roşu are un efect calmant. Numeroasele elemente din conţinut (tanină, fenoli, coloranţi etc.) combat stările de tensiune, care sunt, de cele mai multe ori, cauzele insomniilor. Cu toate acestea, nu ar trebui să consumaţi cantităţi mai mari de 2 dl. În plus, vinul alb (şi vinul spumant) au efect stimulant, spre deosebire de cel roşu.

Berea: conţinutul de alcool care se regăseşte în bere are un efect calmant. Însă berea nu ar trebui consumată prea rece, deoarece organismul va trebui să producă energie pentru a aduce berea la temperatura corpului. Nu beţi însă mai mult de 3 dl.

Ceaiul: o băutură obţinută din amestecul potrivit de plante poate avea efecte miraculoase. Modul de acţionare al plantelor este cunoscut de sute de ani, fiind demonstrat şi prin studii ştiinţifice. Acestea au fie un efect direct, de inducere a somnului, fie de calmare, de stabilizare a stării şi a nervilor. Sunt eficiente următoarele plante: melisă, valeriană, hamei, levănţică, sunătoare şi kava. Atenţie: nu consumaţi ceai negru sau ceai verde înainte de culcare! La fel ca şi cafeaua şi cola, acestea conţin cofeină.

Bananele: cel mai probabil, efectul acestui fruct se datorează influenţei pe care o are asupra neurotransmiţătorilor. Triptofanul care se regăseşte în banane creşte nivelul serotoninei, care, la rândul ei, are un efect benefic asupra stării psihice, de detensionare. Adormirea este astfel facilitată, iar calitatea somnului creşte. Şi alunele caju şi seminţele de floarea-soarelui au un conţinut bogat de triptofan.

Proteinele nu determină o creștere a producției nocturne de insulină

În ultimul timp, diferite metode de alimentaţie au devenit din ce în ce mai populare - cum ar fi metoda disociată - care presupune consumul de carbohidraţi dimineaţa şi seara și de alimente bogate în proteine. Teza pe care se sprijină această metodă susţine că proteinele, spre deosebire de carbohidraţi, nu provoacă o creştere a producţiei nocturne de insulină, facilitând depunerile de grăsime. Dacă această metodă ajută într-adevăr la obţinerea unui somn mai bun este încă un subiect controversat. Alţi experţi sunt de părere că alimentele cu carbohidraţi complecşi (cum ar fi pâine integrală şi cartofii) activează producţia hormonului serotonină, fapt ce sprijină somnul odihnitor.

Efectele negative

530 12 2Băuturile cu conţinut de cofeină, nicotină: aceste alimente cresc tensiunea arterială şi pulsul, sporind activitatea. De aceea este important să renunţaţi seara la cafea, cola, ceai negru şi ţigări, de preferat chiar de după-masă.

Cantităţi mari de alcool: cantităţile mari de alcool sunt urmate de episoade de somn similare anesteziei („somn buştean”). Odată depăşit vârful maxim, aveți nevoie să adormiți la loc. Somnul adânc şi cel cu vise se întrepătrund, somnul este mai puţin odihnitor. Nu e de mirare că după o seară stropită cu alcool din belşug vă simţiți epuizaţi.

Alimentele grase şi bogate în zahăr: digestia unor cantităţi mari de grăsime presupune un efort considerabil pentru corp, fapt ce se reflectă asupra sistemului circulator, care trebuie să lucreze la capacităţi sporite. O valoare mare a glicemiei în sânge funcţionează ca un semnal de alarmă pentru corp, fiind necesară accelerarea proceselor metabolice. Energia dobândită trebuie consumată într-un fel - fie este stocată, arsă sau transformată în mişcare.

Vin alb şi vin spumant: în ciuda alcoolului, ambele au efect stimulant. În plus, ambele băuturi au un conţinut bogat în acizi.

Citrice: portocalele şi mandarinele nu ar trebui consumate chiar înainte de a merge la culcare. Acidul din fructe (şi sub formă de vitamina C = acid ascorbic) stimulează sistemul circulator. Corpul reacţionează ca un amortizor la consumul de acizi şi la scăderea pH-ului. Acest echilibru atrage după sine activarea mai multor mecanisme. Regula este valabilă şi în cazul altor alimente cu conţinut de acizi, cum ar fi castraveţii muraţi în oţet.

Pe lângă arta gastronomică, este importantă şi cantitatea. Un stomac prea plin este la fel de neplăcut în timpul nopţii ca şi unul gol. De aceea este indicat să luați masa cu două ore înainte de a merge la culcare

Motive psihologice

Mesele copioase consumate imediat înaintea mersului la culcare afectează procesul de adormire. Pe lângă insulină, sunt emişi şi alţi hormoni care scot corpul din starea de linişte. Totuşi, un stomac gol nu este nici el indicat. Senzaţia de foame şi mişcarea gastrică vă vor aminti constant că trebuie să mâncaţi. Iar o astfel de senzaţie nu este tocmai relaxantă. În spatele consumului anumitor alimente înainte de culcare se pot ascunde şi motive psihologice: prin hrană sau prin băuturi se induce un anumit ritual care este asociat în subconştient cu somnul. Ritualurile sunt de mai multe feluri, cum ar fi, spre exemplu, plimbările scurte sau lecturarea câtorva pagini.