Main menu

header

Săvârşită la ceasurile prânzului, aceasta este o vecernie specială Protopop Ioan Bârgăoanu: „Învierea a doua este slujba prin care Hristos devine mai uman, mai al nostru“

929 22 1de Simona Lazăr

Vecernia de Paști, numită și „a doua Înviere”, se slujește întotdeauna în miezul zilei care urmează nopții în care credincioșii s-au adunat în jurul bisericii, au răspuns chemării „Veniți de luați lumină” și au cântat „Hristos a Înviat din morți/ cu moartea pre moarte călcând”. Dacă prima Înviere este pentru cei care cred în El, cea de a doua Înviere pregătește calea pentru ridicarea din mormânt și a tuturor celor necredincioși, căci Iisus s-a jertfit pentru mântuirea întreagului neam omenesc. Despre semnificația Învierii a Doua am purtat un dialog cu părintele Ioan Bârgăoanu (medalion), protopop la Onești, județul Bacău.

Read more: Săvârşită la ceasurile prânzului, aceasta este o vecernie specială Protopop Ioan Bârgăoanu:...

Hristos nu poate fi descoperit decât în măsura în care căutătorul îşi deschide inima şi îl caută acolo Arhidiacon Dr. Vlăduţ-Iulian Roşu: „Săptămâna Mare este un bun prilej de a ne face o «radiografie» a conştiinţei, să vedem unde ne situăm în raport cu D

928 22 1de Georgiana Mihalcea

Zilele dinaintea Învierii Domnului au o încărcătură spirituală aparte. Pregătirea noastră, a creștinilor ortodocși, capătă noi valențe și semnificații. Pentru a înțelege mai bine tainele acestei perioade, dar și a celei mai mari sărbători a creștinătății, am mers la Catedrala Sfântul Spiridon cel Nou din București, unde am stat de vorbă cu Arhidiaconul Vlăduț-Iulian Roșu (foto). Cuvintele sale sunt hrană pentru suflet și alinare pentru cei aflați în suferință. Vă invităm să îl citiți cu inima și să aveți, cu toții, un Paște binecuvântat!

Read more: Hristos nu poate fi descoperit decât în măsura în care căutătorul îşi deschide inima şi îl caută...

De la sculptură la pictura pe glajă Arta ţăranului român, în spaţiul religios

927 22 1de Simona Lazăr

Arta țăranului român - și mă voi referi aici cu predilecție la arta religioasă, care însumează un rol decorativ și un rol profund, spiritual, totodată - este cauționată de sinceritatea exprimării. Fie că vorbim despre pictura pe zid, pe lemn sau pe sticlă, ori de sculptura în lemn (cel mai adesea), în piatră ori diferite alte materiale, nu putem să nu observăm că obârșia acestei (acestor) arte este chiar sufletul naiv al artistului.

Read more: De la sculptură la pictura pe glajă Arta ţăranului român, în spaţiul religios

Pelerinaj la „schitul uitat“ De aproape trei secole, Schitul Buna Vestire este o podoabă a Muntelui Athos

926 22 1de Valentin Țigău

Schitul Buna Vestire din Muntele Athos a fost construit la jumătatea veacului al XVIII-lea, pe un versant împădurit și pitoresc, îmbrățișat de pace și liniște. Un loc idilic, pe care l-au ales, în acei ani, ctitorii săi, veniți de la Mănăstirea athonită Xenofont: preotul-călugăr Silvestru din Arta și monahii Efraim Zagorianos și Agapios Tsaritsaniotis. Unii dau ca dată a înființării anul 1753, când apar primele documente care se referă la primele chilii construite (călugării continuau să se roage la Mănăstirea Xenofont), alții susțin că măsurarea timpului trebuie făcută începând cu anul 1766, când a fost sfințită biserica schitului, având hramul „Buna Vestire a Maicii Domnului”. De-a lungul celor aproape trei secole de existență, mulți schimnici s-au retras aici și își dorm somnul de veci în liniștea locului, relicvele lor fiind adăpostite într-un osuar.

Read more: Pelerinaj la „schitul uitat“ De aproape trei secole, Schitul Buna Vestire este o podoabă a...

Pe 22 martie o prăznuim pe Sfânta Muceniţă Drosida, împreună cu cele cinci fecioare-martire, Agalida, Apollinaria, Daria, Mathusa şi Taisia Fiica Împăratului Traian s-a botezat singură şi s-a jertfit lui Hristos

925 22 1de Simona Lazăr

O sărbătoare puțin cunoscută, din calendarul ortodox al lunii martie, ar putea fi de interes pentru români deoarece aduce în discuție un nume important pentru istoria noastră, pentru latinitatea poporului roman, și anume pe cel al Împăratului Traian. Dacă momentele de la începutul secolului al II-lea - cele două războaie daco-romane (101-102 și 105-106), înfrângerea armatei lui Decebal și ocuparea romană a unei părți importante din teritoriile locuite de daci) - au importanța lor pentru istoria formării poporului român, dacă îi celebrăm pe cei doi conducători de țări și de oști, în spațiul laic, atunci când ne îndreptăm atenția către istoria creștinismului, observăm că Împăratul Traian nu este atât de bine privit, el fiind unul dintre prigonitori. Cu toate acestea, chiar din neamul lui Traian avem, în calendarul ortodox, o sfântă. Iar în „Viețile Sfinților”, ea este cunoscută ca „fiica Împăratului Traian”. Dar să aflăm despre ce este vorba!

Read more: Pe 22 martie o prăznuim pe Sfânta Muceniţă Drosida, împreună cu cele cinci fecioare-martire,...

Ce legătură impresionantă există între Adam, primul om, şi jertfirea pe cruce a Mântuitorului Trei seminţe din grădina Raiului

924 22 1de Simona Lazăr

Cunoașterea adevărurilor biblice se face nemijlocit prin citirea cărților sfinte și prin participarea la liturghie. Dar există și o altfel de transmitere și cunoaștere - cea a tradițiilor populare. Aceste istorisiri sau povestiri biblice au apărut cu multă vreme în urmă, în secolele în care a deprinde scrisul și cititul era un privilegiu, tradiția orală fiind unul dintre mijloacele importante de diseminare a informației. Una dintre aceste frumoase istorii este de pe vremea când Adam și Eva trăiau pe pământ (după izgonirea lor din Rai). Este povestea lemnelor de la Scăldătoarea oilor. O vom spune, deci, și noi, în felul în care le-o ziceau părinții și bunicii copiilor de odinioară.

Read more: Ce legătură impresionantă există între Adam, primul om, şi jertfirea pe cruce a Mântuitorului Trei...

Tămăduitoare de boli, mai ales în perioada pandemiilor Icoana Maicii Domnului a Semnului îi salvează pe cei cu deficienţe de vedere

923 22 1de Carmen Bădulescu şi Sorin Dumitrescu

Oricine privește icoana Maicii Domnului a Semnului (sau a Rădăcinii) de la Kursk va fi învăluit de privirea Ei de mamă blândă și ocrotitoare. Smerită la umbra lui Iisus, Preacurata știe să le vorbească tuturor. Și celor năpăstuiți, bolnavi și fără de speranță, dar și păcătoșilor, pe care-i întoarce pe calea cea dreaptă. Ea are milă pentru toți, este limanul și pavăza. Sfânta icoană a Maicii Domnului a Semnului este cinstită pe 8 martie, 8 septembrie și 27 noiembrie.

Read more: Tămăduitoare de boli, mai ales în perioada pandemiilor Icoana Maicii Domnului a Semnului îi...

Scriptoriile au apărut cu multă vreme înaintea tiparului Protosinghel dr. Mihail Harbuzaru: „În mănăstiri era nevoie mereu de manuscrise noi“

922 22 1de Simona Lazăr

Astăzi, când putem să copiem o carte cu un singur click - hai, cu două -, când tipografiile scot tiraje de mii de exemplare în doar câteva ore, când fiecare, cu puțină ambiție, poate învăța să țină un blog (care, în felul lui, e cât o carte sau chiar cât mai multe cărți), aproape nu ne vine să credem că a existat o vreme în care pentru multiplicarea unei scrieri era nevoie de săptămâni de muncă și de migală. Iar pentru generațiile de copii care, în unele țări ale planetei, trec direct pe tabletă, ocolind scrisul de mână, faptul că a existat cândva o îndeletnicire care presupunea să transcrii, scriind de mână, tomuri e ca o scenă desprinsă dintr-un film fantasy. Din varii motive - care țin în primul rând de popularizarea acestui „meșteșug”, care este și artă, totodată, dar și răspunde unei necesități - știm destul de multe despre copiști și scriptorii occidentale și prea puțin despre cei/cele din răsăritul Europei. Însă ori de câte ori cineva nu înțelege cele două cuvinte, ne repezim să aducem în memorie un model dintr-un film de mare succes: „Numele trandafirului”. Dar oare ce este de știut despre manuscrisele copiate de călugării români, din Evul Mediu până mai recent, aproape de noi, în secolul XX? Pentru a găsi răspunsuri la întrebări, am ales un interlocutor pe măsură, familiarizat și cu cartea tipărită (fie ea veche sau nouă), și cu manuscrisele, de la cărțile patristice (ale Sfinților Părinți) la cele psaltice, după care călugări și preoți au învățat cântările bisericești. Protosinghel dr. Mihai Harbuzaru (medalion) este bibliotecar, arhivist, muzeograf și ghid al Mănăstirii Sinaia, iar pentru lucrarea sa de doctorat a studiat manuscrise din patrimoniul acestei sfinte mănăstiri.

Read more: Scriptoriile au apărut cu multă vreme înaintea tiparului Protosinghel dr. Mihail Harbuzaru: „În...

Moscopole sau „Ierusalimul aromânilor“ renaşte după 235 de ani

921 22 1de Simona Lazăr

Moscopole - cândva, cel mai mare oraș al aromânilor din Balcani - a fost numit de călătorii/cercetătorii care au călcat recent pe străzile și ulițele lui când „Atlantida machidonilor”, când „Ierusalimul aromânilor”, când „un Machu-Pichu al aromânității/românității” ori „cetatea pierdută”... Situat la 18 kilometri de Korçë (azi unul dintre orașele în care trăiește o importantă comunitate de aromâni din Albania, cu o viață culturală și spirituală distinctă), la o altitudine de 1.160 m, Moscopole de azi aduce (mult) prea puțin aminte de Moscopole de ieri, orașul în care, la ceasuri sorocite, băteau în același timp clopotele a 72 de biserici ortodoxe!

Read more: Moscopole sau „Ierusalimul aromânilor“ renaşte după 235 de ani

Sfântul Sfinţit Mucenic Haralambie, păzitorul de ciumă şi de foamete

920 22 1de Simona Lazăr

Numit în popor Aralam, Haralampie sau Haralampie de Ciumă, Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie „cel bătrân cu trupul” se prăznuieşte în calendarul ortodox la 10 februarie. Unul dintre cei mai vârstnici martiri întru Hristos de la începuturile erei creștine (a trăit între anii 89 şi 202, în cetatea Magnesia din Asia Mică și avea 113 ani), acesta este cunoscut pentru minunile pe care le-a săvârșit atât în timpul vieții sale, cât și după urcarea sa la ceruri, mai cu seamă în ceea ce privește epidemiile și foametea. În iconografie, este pictat adeseori ținând în lanț ciuma (un spectru sau un schelet alb), călcând-o în picioare sau omorând-o.

Read more: Sfântul Sfinţit Mucenic Haralambie, păzitorul de ciumă şi de foamete

Sfânta Muceniţă Agata, ocrotitoarea femeilor care suferă de cancer la sân

919 22 1de Simona Lazăr

Sfânta Muceniță Agata, ocrotitoarea femeilor care suferă de cancer la sân, este și protectoare a Mănăstirii Antim din București. Pe ea o întâlnim deopotrivă în calendarul catolic și în cel ortodox, în acesta din urmă și sub numele de Sfânta Agathi, prăznuită fiind la data de 5 februarie.

Read more: Sfânta Muceniţă Agata, ocrotitoarea femeilor care suferă de cancer la sân