de Anda Postolache
- Monument UNESCO
Vechea biserică din satul maramureşean Ieud, numită şi biserica din Ieud-Deal, este una dintre cele mai frumoase lăcaşuri de cult de lemn din ţara noastră. Pentru valoarea ei inestimabilă în arta arhitectonică, în 1999 a fost inclusă în patrimoniul UNESCO.
Tăcerea lemnului în rugăciune
Când intri într-o biserică veche de lemn, dacă eşti atent, vei simţi mirosul suav al grinzilor, al pădurilor de brad, vei auzi măruntul ticăit al vremii ce a trecut răbdătoare, clipă de clipă, an de an, până s-au adunat secole. „O biserică ne-ar invita mai degrabă la tăcere şi nu la cuvinte. Totuşi, apropiindu-ne urechea de grinzile vechi de lemn, simţim cum urcă spre noi scâncete de copil, bocete de înmormântare, veselia nunţilor, zgomot de arme, cântece şi descântece bătrâne. Istoria acestor locuri este povestită în lemnul bisericilor, adevărate sanctuare ale Cuvântului, păstrătoare a unor monumente de cea mai veche limbă românească”, aşa consemna Florin Pop, inspector de specialitate în cadrul Direcţiei pentru Cultură Maramureş, într-o lucrare consacrată bisericilor de lemn. Şi nu putem să nu-i dăm dreptate.
Cel mai vechi lăcaş de cult din Maramureş
Biserica veche din Ieud este atât de bătrână, încât naşte controverse asupra datei de construire. Cel mai probabil este anul 1634, fiind în felul acesta considerată cea mai veche din Maramureş. Numeroşi cercetători s-au ocupat de istoricul acestei biserici. De la Ioan Mihaly de Apşa, care spunea în anul 1900 că este cea mai frumoasă din Maramureş, până la Ioan Bârlea, care a adunat inscripţiile din biserică în valoroasa sa colecţie de însemnări. Apoi au cercetat-o şi etnograful Tache Papahagi, care i-a remarcat picturile murale de o valoare deosebită, iar Victor Brătulescu a publicat în 1941 18 imagini şi opt schiţe din biserică. În zielele noastre, pictura bisericii-monument este în plină restaurare şi conservare.
Istoricul Radu Popa pune sub semnul întrebării afirmaţiile lui Tit Bud, care datase construcţia la 1634, Popa considerând că biserica a fost construită în anul 1717, după invazia tătarilor. Cercetătorul islandez Olafur Eggertsson, folosind metoda dendrocronologică, susţine ferm că biserica a fost ridicată în al doilea deceniu al secolului al XVII-lea, deci susţine varianta lui Bud.
Picturi interioare excepţionale
Pictura care acoperă întregul interior al bisericii din Ieud-Deal este un ansamblu de o diversitate decorativă deosebită, realizat de pictori care nu au lăsat vreo semnătură sau dată. Cu toate acestea, specialiştii, evaluând stilul, au atribuit aceste picturi zugravului itinerant Alexandru Ponehalschi. El a mai realizat picturi în bisericile de lemn din Călineşti Căeni, Sârbi Susani, Budeşti Susani, Berbeşti, Deseşti. Istoricul de artă Marius Porumb scria: „În 1782, pictorul zugrăveşte mai multe icoane în biserica din deal din Ieud, fără să menţioneze şi ansamblul mural”. Nobilul Mihai Balea a renovat amândouă bisericile din Ieud între anii 1764 şi 1765, după cum arată arhivele documentare ale bisericilor din celebrul sat maramureşan.
Poate primi peste 300 de credincioşi
Biserica Ieud-Deal a fost proiectată la vremea ei ca una de dimensiuni mari, capabilă să primească mai bine de 300 de credincioşi. Are o tindă unde stăteau în vechime doar femeile, apoi nava bărbaţilor şi altarul. Cele două spaţii pentru bărbaţi şi femei sunt egale. Înălţimea navei este egală cu lăţimea ei, o proporţie întâlnită şi la alte biserici maramureşene construite la începutul secolului al XVII-lea. Biserica este ridicată din bârne de molid. Tălpile şi portalurile sunt făcute din lemn de stejar, care este mai rezistent. Pereţii sunt ridicaţi din bârne fasonate cu barda, şi întăriţi cu cuie de lemn.
Merită să vedeţi această biserică atât de armonios lucrată, încât şi Michelangelo ar fi fost gelos pe volumele ei arhitecturale şi pe rezistenţa ei în timp.
