de Anda Postolache
Bucureşteanul sau pelerinul de oriunde, plecat ca albina, să adune dulceaţa învăţăturilor duhovniceşti, va afla pe malul Râului Colentina un stup de mare preţ: Mănăstirea Plumbuita. Prima ctitorire are loc la 1560, când voievodul Petru cel Tânăr, fiul lui Mircea Ciobanul şi al Doamnei Chiajna, începe construcţia mănăstirii, ce va fi terminată de domnitorul Mihnea Turcitul. Plumbuita are aspect de fortăreaţă, aşa cum aveau în acea perioadă multe lăcaşuri monahale.
Moaşte de sfinţi şi icoană făcătoare de minuni
În 1585, Plumbuita a fost închinată Mănăstirii Xiropotamu, de pe Muntele Athos. Zece ani mai târziu suferea mari distrugeri, iar în 1614 era grav afectată de un incendiu. A fost nevoie să fie reconstruită în 1647, prin rezidirea bisericii din temelii, la dorinţa şi prin contribuţia domnitorului Matei Basarab, după modelul ctitoriei lui Radu cel Mare de la Dealu, voievodul român dorind să marcheze astfel şi victoria sa împotriva turcilor, din 1632.
Plecând de la o veche legendă că ar fi fost învelită cu tablă de plumb de Matei Basarab, mănăstirea pare să-şi fi căpătat astfel porecla „Plumbuita”, deşi hramul ei este acela al Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul.
Ca odoare de mult preţ, închinătorii acestui sfânt lăcaş vor găsi părticele din moaştele sfinţilor: ierarhul Nicolae, mucenicii Gheorghe şi Pantelimon, precum şi ale cuviosului Ioan cel Nou de la Suceava. De asemenea, se află aici o icoană făcătoare de minuni a Sfântului Nicolae, din secolul al VIII-lea.
Aici s-au tipărit primele cărţi din Ţara Românească
O perioadă de aur în istoria acestei mănăstiri a fost când s-a adus aici prima tiparniţă din Bucureşti, în 1573, prin grija lui Alexandru al II-lea Mircea. Aceasta a fost a treia tiparniţă din Ţara Românească, după cea a ieromonahului Macarie, adusă în 1508 la Mănăstirea Dealu, dar şi după cea întemeiată în 1544 de Radu Paisie la Târgovişte, sub supravegherea logofătului Dimitrie Liubavici, şi în care s-a format ca tipograf celebrul diacon Coresi.
În 1582 apar la tipografia de la Plumbuita primele cărţi tipărite la Bucureşti: două Tetraevangheliare şi o Psaltire, din care se păstrează numai un fragment, în Biblioteca Naţională din Sofia. Erau tipografi monahii Lavrentie şi Iovan.
Închisoare pentru capii Revoluţiei de la 1848
Mai târziu, la Revoluţia de la 1821, Tudor Vladimirescu, ajungând cu oastea sa la Bucureşti, şi-a stabilit tabăra la Plumbuita, punându-şi santinele lângă mănăstire, pentru a opri ieşirea din oraş a celor care încercau să fugă din calea oştirilor sale. La Revoluţia de la 1848, fără acordul mai-marilor capi bisericeşti, mănăstirea a devenit închisoare politică, fiind încarceraţi în beciurile sale unii dintre capii Revoluţiei. Apoi a urmat o perioadă de decădere. Mai întâi, un mare cutremur a făcut mari stricăciuni bisericii şi clopotniţei. Paralel cu acesta, cum mănăstirea fusese închinată grecilor, aceştia au luat de fiecare dată când au avut ocazia multe dintre averile şi podoabele sale şi le-au dus la Muntele Athos. O dată cu secularizarea averilor mănăstireşti, avuţiile sale nu au mai plecat peste hotare, ci au mers direct în vistieria statului român. A devenit atât de săracă, încât călugării nu au mai avut cu ce să îşi ducă traiul şi au părăsit-o. În plus, cutremurul din 1942 a avariat-o din nou.
Mareşalul Ion Antonescu a început restaurarea ei şi a dorit să-i revigoreze viaţa monahală, dorind ca Mănăstirea Plumbuita să devină Panteonul Naţional al Eroilor căzuţi în războiul de reîntregire a neamului. Dar izbucnirea celui de-al doilea război mondial şi soarta pe care a avut-o mareşalul au făcut ca visul său să nu se mai împlinească.
Cu hramul Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul Biblioteca, tezaur de cultură
Abia în 1953 a fost restaurată complet, iar sub stăreţia regretatului părinte Sofian Boghiu a fost resfinţită. În Casa Domnească este amenajat un muzeu, unde puteţi vedea 130 de busturi ale domnitorilor români, realizate în piatră de fostul stareţ Simeon Tatu. Şi biblioteca mănăstirii este un adevărat tezaur, având în colecţii cărţi rare şi vechi, unele de 500 de ani. În cadrul Mănăstirii Plumbuita funcţionează şi Atelierele Secţiei de Pictură, Restaurare şi Patrimoniu din cadrul Facultăţii de Teologie din Bucureşti.
