de Carmen Ciripoiu şi Sorin Dumitrescu
Într-o lume plină de sărăcie a sufletului există un loc unde împlinirile par a se petrece pe bandă rulantă: Biserica Protaton, cea mai veche din întregul Sfânt Munte Athos, unde se află icoana Maicii Domnului Axion Estin („Vrednică este”), una dintre cele mai renumite icoane din Biserica Ortodoxă. Este legată de o minune petrecută în chilia unui călugăr, numită astăzi Chilia Axion Estin, un canal deschis către energia Divinității, la care oricine are acces doar prin credință.
Îngerul în chip de pelerin
În perioada anilor 980-982, între cetățuia Pantocrator și Careia, capitala administrativă a Athosului, au existat, printre culmile domoale ale dealurilor împădurite, zeci de chilii în care și-au dus traiul în iubire duhovnicească sfinți părinți iubitori ai asprelor nevoințe pustnicești, solitari sau adunați în grupuri de doi-trei frați de rugăciune. Într-una dintre aceste chilii, unde sihaștrii au părăsit orice gând lumesc și s-au rugat Domnului, fiind prezenți în cuvintele cu care le-au rostit cu toată ființa lor, a existat un ucenic care a primit binecuvântarea duhovnicului său Gheronda să rămână singur să se roage în timp ce acesta urma să plece la o priveghere de rând, la Careia. La scurt timp după ce bătrânul a părăsit chilia s-a auzit o bătaie în ușă, urmată de un glas dulce, care a rostit următoarele cuvinte: „Pentru rugăciunile sfinților părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi!”. Deși surprins, ucenicul a răspuns „Amin!” fără să stea pe gânduri, iar când a deschis ușa a văzut un călugăr tânăr, cu chip de înger, care l-a întrebat sfios dacă poate să-l găzduiască peste noapte. L-a primit pe acel tânăr cu bucurie și iubire în suflet, iar la vremea Utreniei s-au trezit amândoi pentru a săvârși slujba.
„Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată”
Cei doi au rostit împreună Psalmul 50 și ulterior s-a ajuns la cântarea Imnului Preasfintei Fecioare, care a fost citit în fața preasfintei icoane a Maicii Domnului: „Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită, fără de asemănare, decât serafimii, care fără stricăciune pe Dumnezeu Cuvântul L-ai născut, pe tine, cea cu adevărat Născătoare de Dumnezeu, te mărim”. În acel moment, călugărul cel tânăr a adăugat o altă frază în grecește: „Axion Estin” („Vrednică este”), care se traduce astfel: „Cuvine-se cu adevărat să te fericim, Născătoare de Dumnezeu, cea pururea fericită și prea nevinovată și Maica Dumnezeului nostru”, iar icoana s-a umplut de lumină.
„Eu sunt Arhanghelul Gavriil”
Ucenicul lui Gheronda a rămas înmărmurit când a auzit cum a glăsuit oaspetele și, minunat de frumusețea cântării, l-a întrebat pe acesta unde se cântă aceste lucruri și dacă îi permite să le consemneze undeva, pentru a le putea învăța și el. Bucuros, tânărul necunoscut i-a cerut călugărului o bucată de marmură, iar în acel moment o dumnezeiască minune a avut loc. Cu degetul său ce s-a topit la atingerea bucății de marmură, oaspetele a încrustat în piatră versurile cântării, apoi a rostit: „De acum înainte, întreaga Biserică Ortodoxă să-i cânte Maicii Domnului precum cântăm și noi în Ceruri. Eu sunt Arhanghelul Gavriil!”. Apoi a dispărut fără urmă. La scurt timp, piatra a fost trimisă Patriarhului Constantinopolului, care a luat hotărârea ca întreaga Biserică Ortodoxă să urmeze de atunci îndemnul ceresc al Arhanghelului Gavriil. În plus, icoana în fața căreia s-a petrecut minunea s-a numit Axion Estin și se află în paraclisul de lângă Biserica Protaton, din Careia. Se crede că piatra se află și în acest moment în Careia.
Cea mai mare procesiune a unei icoane făcătoare de minuni din Sfântul Munte
La început, icoana a fost adusă în Biserica Protaton doar de cinci ori pe an la următoarele sărbători: Nașterea Domnului, Sfintele Paști, Duminica Sfinților Părinți de pe Muntele Athos, Adormirea Maicii Domnului și în data de 11 iunie, când se face prăznuirea minunii icoanei. Atunci când icoana iese din Sfântul Munte i se acordă cinste întocmai ca unui şef de stat, așa cum s-a petrecut în 1999, după cutremurul din Atena, când i s-au închinat sute de mii de credincioşi. Procesiunea cu icoana Axion Estin se face în Lunea Luminată, a doua zi de Paşti, şi este cea mai măreaţă procesiune a unei icoane făcătoare de minuni din Sfântul Munte. La procesiune participă arhiereul, Sfânta Epistasie, mai-marii locului, dar și credincioși din toată lumea. În numeroasele opriri ale procesiunii se rostesc diferite rugăciuni pentru îndepărtarea bolilor și epidemiilor care se apropie de oameni, de plante și de copaci, precum și de animale.
Cântarea se spune şi la Rugăciunile mesei
Istoria icoanei a fost scrisă în anul 1548 de ieromonahul Serafim, protosul Sfântului Munte, și publicată pentru prima dată în „Noul Martirologhion”, al Sfântului Nicodim Aghioritul, de unde s-a republicat de multe ori. În scrierile acestuia se arată că minunea a avut loc într-o zi de duminică, pe data de 11 iunie 982. Începând cu secolul al XX-lea, cântarea a intrat în cultul liturgic și s-a cântat la Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur în orice zi s-ar săvârși. Cântarea se spune, de asemenea, la Utrenie și la cele două Paraclise ale Născătoarei de Dumnezeu, dar și la Rugăciunile mesei și la Pavercenița Mică. În Biserica Protaton se săvârșesc zi și noapte slujbe și se continuă neîntrerupt paraclisele și rugăciunile monahilor către icoana Maicii Domnului Axion Estin.