Main menu

header

cotnari wide

675 18 1de Sorin Dumitrescu şi Florica Pintea

Este un om cu însuşiri extrasenzoriale rar întâlnite, care a lucrat multă vreme inclusiv în folosul serviciilor secrete din ţară. Vasile Rudan (medalion) este un personaj absolut incredibil. Este de loc din Bucovina de Nord, teritoriu care astăzi se află în componenţa Ucrainei. Calităţile sale extrasenzoriale au produs fie admiraţie, fie au înfricoşat, pentru că este greu de perceput că o fiinţă umană ar putea face lucrurile pe care le-a realizat Vasile Rudan. Pentru acesta însă nu este nimic nefiresc, el explicând că aceste calităţi, aparent rar întâlnite, au fost moştenite din familie şi că în zona din care provine sunt multe persoane care şi-au dezvoltat asemenea abilităţi.

Mama sa era telepat nativ de excepţie

„Mama mea era ucraineancă şi telepat nativ de excepţie. În acea zonă colinară, cu păduri de fag şi de mesteacăn, meşteşugul comunicării telepatice şi localizarea extrasenzorială a resurselor subterane de apă se transmiteau de la o generaţie la alta, fără ca aceste abilităţi umane ancestrale să fie considerate paranormale. Am învăţat de timpuriu că între organismul viu şi mediul înconjurător există conexiuni energetice permanente, că cele două părţi ale întregului - organismul viu şi mediul ambiant - se influenţează reciproc în bine şi în rău, îndeosebi în funcţie de intenţiile şi de comportamentul omului. Dacă doreşti să-ţi fie bine, mă povăţuia mama, trebuie să răspândeşti în jurul tău gânduri şi energii benefice; dacă intenţionezi să faci rău altora, trebuie să fii conştient că acesta se va întoarce şi asupra ta. Altfel spus, în universul nostru totul este legat de tot, în mod permanent şi indisolubil”, povestește Vasile Rudan.

A lucrat în slujba MApN

Începând cu anul 1965, Rudan a participat, iniţial ca subiect uman, iar ulterior ca instructor, la cercetări experimentale făcute la cererea şi sub contro- lul MApN, având ca obiect comunicaţiile telepatice şi detecţia extrasenzorială a ţintelor strategice subterane. A fost considerat cel mai avansat cercetător din acest domeniu din România. Rudan a activat ca specialist guvernamental în verificarea pe teren a raportărilor făcute de arheologi în urma sondajelor efectuate în unele situri din ţară atât înainte, cât și după 1989. El a colaborat timp de mai mulţi ani cu generalul de divizie Vasile Dragomir, fost şef al Direcției Topografice Militare din cadrul MApN. Au localizat, prin teledetecţie extrasenzorială, zeci de kilometri de reţele antice de alimentare cu apă, ziduri străvechi, diverse cavităţi antropice subterane etc. În urma analizării rezultatelor, generalul Vasile Dragomir a inclus acest procedeu în rândul metodelor de localizare a ţintelor strategice militare. Rudan a efectuat misiuni punctuale şi la ordinele generalului Ilie Ceauşescu, ca și ale Elenei Ceauşescu, de pildă localizând focare geopatogene.

Radiografia subteranul cu puterea minţii!

675 18 2În 1989, Ministerul Apărării era pe punctul de a înfiinţa prima unitate militară de telepaţi din România, sub comanda directă a generalului Ilie Ceauşescu. Instructor urma să fie Vasile Rudan, un absolvent IATC, care a devenit încă din anii ′70 unul dintre cei mai titraţi parapsihologi din România. Începuse să-şi formeze în secret o echipă de telepaţi, sub protecţia Armatei, încă din 1980. Rostul acestei unităţi militare era să detecteze de la mare distanţă poziţiile în teren ale unui potenţial inamic. Dar nu numai atât: telepaţii români trebuiau să fie capabili să radiografieze subteranul cu puterea minţii, pentru a găsi cavităţi ascunse, vestigii arheologice sau chiar zăcăminte minerale. Această capacitate de a scana pământul a fost numită biodetecţie.

A localizat un obiect pe un teren de 1,5 hectare

În septembrie 1988 a fost convocat la Ministerul Apărării Naţionale, la generalul Ilie Ceauşescu, şeful Armatei la acea vreme. Din ordinul acestuia, la 11 și 12 octombrie 1988 a avut loc, în sudul judeţului Constanţa, experimentul Dobrogea, prima demonstraţie de biodetecţie cu asistență militară la nivel înalt din România. Printre alte teste, lui Rudan i s-a cerut să localizeze un obiect mic, ascuns în pământ, pe o suprafaţă de teren de aproximativ 1,5 hectare. Lucru pe care l-a reuşit în două minute şi patruzeci de secunde. Următorul pas a fost formarea nucleului de bază al unităţii, care trebuia să ia fiinţă efectiv în 1990. Acest lucru nu s-a mai întâmplat.

Grup de copii cu aptitudini extrasenzoriale

În anii ’80, Vasile Rudan a coordonat un grup de copii cărora le testa aptitudinile extrasenzoriale. Aceştia nu conştientizau puterile lor deosebite, participând la teste ca şi când ar fi fost jocuri. Ei erau împărţiţi pe grupe, aşezate în locuri aflate la distanţă, şi li se spunea să transmită, prin puterea gândului, de la o grupă la alta, diferite informaţii. Experimentele au avut loc în comuna Bozioru, din nordul judeţului Buzău, în zona satului Fisici, a cătunului Nucu, până dincolo de Lacul Goteş. Regiunea este plină de vestigii umane din cele mai vechi timpuri, inclusiv peşteri ale unor pustnici, unele dintre ele databile dinainte de apariţia creştinismului. Din cauza acestor pustnici, locul este numit de unii „Athosul românesc”. Un alt nume popular al locului este „Ţara Luanei”. Într-o cavernă numită „Peştera” există incizii ciudate, datate din Epoca Bronzului, care au sugerat unora vehicule ale unor presupuşi extratereştri antici. Legendele locului vorbesc despre porţi care se deschid uneori către „celălalt tărâm” şi care îi pot „absorbi” pe ghinioniștii aflaţi în preajmă. Relatări din presă vorbesc despre persoane care ar fi dispărut şi nu au mai reapărut, ca şi despre altele, care au dispărut dintr-un loc şi au apărut în altul după o perioadă, fără să-şi aducă aminte ce li s-a întâmplat. Aceste istorii nu au fost niciodată investigate în mod serios.

Ceauşescu a sistat cercetările „delicate”

675 18 3Transmisiile telepatice efectuate de copii aveau o mare acurateţe când temperatura straturilor înalte ale cerului ajungea la valoarea maximă. În cadrul unei demonstraţii experimentale, doi copii telepaţi au reuşit, de trei ori consecutiv, să transmită şi să recepţioneze mesaje complexe cu incredibila acurateţe de 100%. Cu o altă ocazie, participanţii au indicat cu precizie, prin percepţie extrasenzorială, locurile unde se aflau vestigii antice, fapt care i-a uimit pe arheologii chemaţi să asiste la experiment. Într-o etapă ulterioară, pregătirea copiilor urma să fie orientată şi către alte domenii de frontieră, inaccesibile investigării prin mijloacele tehnice actuale.

Rapoartele, fotografiile şi negativele, precum şi filmele erau predate sistematic unităţii militare care coordona cercetările respective. Rudan nu a avut voie să oprească pentru sine nimic. Ulterior, pregătirea copiilor a fost sistată, „printr-un ordin venit de sus” (de la familia Ceauşescu), pe motivul că astfel s-ar pregăti spioni care „vor scotoci cu puterea gândului subsolul patriei şi vor vinde secretele noastre geologice unor agenturi străine”, inclusiv vor găsi vestigii arheologice îngropate. După evenimentele din decembrie 1989, grupul de cercetări experimentale extrasenzoriale s-a dizolvat. După anul 2000, Rudan a predat cursuri pentru activarea energiilor paranormale, ca şi de protecţie şi autoapărare extrasenzorială.

Obiecte portocalii, în formă de trunchi de con

Vasile Rudan a avut şi câteva întâlniri cu OZN-uri. În noaptea de 22 spre 23 august 1980, el era cazat la o cabană din satul Fisici, împreună cu o parte dintre părinţii copiilor care participau la experimente extrasenzoriale. Cei mici dormeau într-o altă clădire, situată la o distanţă de aproximativ 30 de metri. O fată, care s-a trezit la ora 1:30, privind pe fereastră, a văzut un OZN de formă lenticulară. Ea a alertat imediat celelalte fete, ieşind cu toate afară. Aici au văzut că pe cerul senin mai era un OZN mai mare. Au dat alarma în hotel şi l-au trezit şi pe Rudan, aruncând cu pietricele în fereastra sa şi strigând „OZN-uri!”. Acesta a ieşit din hotel împreună cu aproximativ 20 de persoane cazate acolo. Obiectul cel mare era portocaliu, în formă de trunchi de con, cu baza mare în sus. În jurul său gravitau mai multe luminiţe, scânteind în verde şi roșu. Obiectul părea să „asiste” un alt aparat de zbor, lenticular, tot portocaliu, aflat deasupra unui deal, la circa doi kilometri. Acest al doilea OZN era aparent în dificultate. Cădea în zbor planat, ca o frunză, timp în care lumina de care era înconjurat pălea. Dar când toţi credeau că o să se prăbuşească, reuşea să se ridice, lumina sa devenind foarte puternică. După circa 40 de minute, copiii au fost trimişi la culcare. Observaţia s-a prelungit până spre ora 4:45 dimineaţa, când obiectul lenticular s-a redresat complet şi amândouă aparatele au „demarat” cu o viteză extraordinară. Interesant este că Rudan, deşi avea în cabană un aparat de filmat şi unul foto cu stativ, nu s-a gândit să le folosească.

Sfera argintie cu proprietăţi incredibile

Dintre localnici, un sătean în vârstă de la Scăieni, aflat la câţiva kilometri distanţă, a declarat unui jurnalist, câţiva ani mai târziu, că a văzut OZN-urile, dar nişte oficiali i-au spus că era doar o operaţiune militară implicând elicoptere. A doua zi, o echipă condusă de Vasile Rudan s-a deplasat în zona deasupra căreia OZN-ul avusese probleme, pe dealul numit „La pini”. Erau dotaţi cu aparate de filmat şi de fotografiat, fără să ştie exact ce căutau. Iată ce a povestit Rudan: „Am văzut rostogolindu-se în iarbă o sferă argintie, puţin mai mică decât o minge de tenis. Când am vrut să o filmez, obiectul mi-a atins piciorul stâng. A declanşat o flamă şi am simţit un şoc electric în mâna stângă cu care ţineam camera. În acelaşi timp, s-a stârnit un vârtej de vânt care ne-a aruncat la pământ. Pantalonii s-au rupt la cusături din cauza presiunii interioare a aerului. Colegul meu mi-a făcut o fotografie chiar înainte de a cădea. Braţul meu stâng devenise străveziu, de parcă ar fi fost radiografiat şi nu s-a vindecat complet nici până azi”. Ce a fost sfera argintie? O formă necunoscută de fulger globular? Sau un obiect căzut din OZN-ul lenticular? Către prânz a sosit de la Bucureşti un „tovarăş”. El a cerut ca Rudan să-i informeze pe toţi cei care au văzut OZN-urile că au fost de fapt elicoptere militare, dar el a refuzat. Oficialul a cerut, de asemenea, să-i predea toate filmele sau imaginile fotografice, cu negative cu tot.

Vasile Rudan deţine patru recorduri mondiale în comunicaţii telepatice. Este autorul descoperirii „efectul Rudan” (1965) în structura energetică externă a organismelor vii (bioindicator extern al funcţiilor psihofiziologice, detectabil de la distanţe apreciabile)

Întâlnire de gradul trei

675 18 4Rudan a avut, de asemenea, „o întâlnire apropiată cu un echipaj umanoid”, iar la acest eveniment a fost prezent şi generalul Vasile Dragomir.

În noaptea din 10 iunie 1983, Vasile Rudan se afla tot în satul Fisici, însoţit de un grup care includea un pilot şi instructor de zbor, atunci când cineva a exclamat: „Uitati-vă ce apariţie!”. Pe cerul senin al nopţii, la o altitudine imposibil de stabilit, o „minge” luminoasă efectua zigzaguri pe cer.

Apoi, o altă „minge”, mult mai mare, înconjurată de trei sfere luminoase, a traversat cerul în acelaşi „stil”. „Uitaţi-vă la ăștia! Arată ca un fel de escortă pentru un şef galactic!”, a glumit Rudan. Pentru cercetătorul român, experienţele cu OZN-uri au devenit apoi lucruri tot mai frecvente, dar din motive pe care nici el nu şi le-a putut explica, autorităţile române au preferat să nu mai acorde niciun fel de interes acestui subiect, ca şi când nu ar fi existat.