de Andrei Dicu
Există oameni care posedă anumite mutaţii genetice despre care medicina tradiţională garantează că sunt de natură să conducă la dezvoltarea unor maladii severe, în copilărie. Totuşi, aceşti indi- vizi nu manifestă problemele medicale cu pricina, fapt considerat un adevărat mister al geneticii. Unii dintre ei pot ajuta ştiinţa modernă să găsească leacuri pentru cele mai dure maladii.
Fibroza chistică şi sindromul Pfeiffer, printre afecţiunile cauzate de mutaţii
Savanţii care şi-au concentrat atenţia asupra fenomenului mutaţiilor genetice au analizat datele provenite de la peste jumătate de milion de oameni, din toată lumea. Ei au descoperit 13 adulţi care aveau exact acele mutaţii genetice cauzatoare de afecţiuni precum fibroza chistică, care atacă dur plămânii şi sistemul digestiv, precum şi o altă maladie, numită „sindromul Pfeiffer”, care loveşte în oasele craniului. În ciuda acestor mutaţii petrecute la nivelul ADN-ului, cei 13 adulţi nu au dezvoltat niciuna dintre aceste boli rare. Rezultatele pot reprezenta un pas important în sensul identificării unor mijloace şi terapii de prevenţie, astfel încât şi alţi indivizi expuşi unor tulburări genetice să beneficieze de aceeaşi invulnerabilitate. Cercetătorii de la Sage Bionetworks din Seattle, SUA, au efectuat mai multe studii în această direcţie, sub deviza „studiem şi oamenii sănătoşi, nu doar pe cei bolnavi”. În cadrul proiectului, savanţii au analizat informaţiile genetice de la 589.000 de persoane, informaţii provenite din 12 seturi de date colectate de-a lungul timpului. Savanţii doreau să verifice tocmai dacă, printre toţi aceşti oameni, existau persoane care să-şi menţină sănătatea în ciuda posesiei unor mutaţii genetice asociate cu dereglări de sănătate declanşate în perioada copilăriei. Specialiştii s-au concentrat asupra bolilor cauzate de mutaţii ale unei singure gene şi care prezintă simptome severe ce apar la începutul vieţii. Astfel, investigatorii au identificat trei adulţi care nu aveau fibroză chistică, dar prezentau mutaţii la ambele copii ale genei CFTR, responsabilă de această tulburare. Alţi trei adulţi identificaţi în studiu nu prezentau nicio formă de osteogeneză imperfectă (boala oaselor fragile) în ciuda posesiei unor mutaţii la ambele copii ale genei SLC26A2, asociată acestei tulburări. Potrivit Institutului Naţional pentru Sănătate din SUA (National Institutes of Health), osteogeneza imperfectă se dovedeşte de obicei letală la naştere sau la puţin timp după aceea. Altor indivizi cuprinşi în studiu le lipseau afecţiuni precum disautonomia familială (sindromul Riley-Day), care afectează neuronii şi poate provoca moartea subită în copilărie şi epidermoza buloasă simplă (o boală a pielii şi a mucoasei), în ciuda faptului că purtau în ADN mutaţiile genetice aferente acestor tulburări.
Proiectul prevede recrutarea a 1 milion de indivizi
Studiul în cauză a fost primul pas al „The Resillence Project”, o nouă iniţiativă care urmăreşte identificarea indivizilor neafectaţi de genele mutante, precum şi modul în care „fac” asta. Se speră că, prin studierea acestor oameni, cercetătorii vor descoperi noi abordări de tratare a bolilor genetice. Proiectul urmăreşte acum să recruteze un milion de oameni cu vârste de peste 40 de ani, pentru a căuta „eroi neaşteptaţi”, aşa cum îi numesc liderii iniţiativei. Cei care se înrolează vor primi un kit ADN pe care îl vor returna ulterior cu mostre de salivă. Spre deosebire de alte companii comerciale specializate în ADN, „The Resillence Project” îşi orientează atenţia în mod special asupra a 162 de gene care cauzează tulburări de sănătate „catastrofale”, aşa cum le numesc autorii studiului. În majoritatea cazurilor, oamenii vor primi o confirmare că nu posedă copii ale niciuneia dintre genele mutante responsabile de declanşarea celor 125 de boli pe care le studiază proiectul. Dar cercetătorii se aşteaptă ca aproximativ unul din 15.000 de subiecţi să ducă în prezent o viaţă normală şi sănătoasă, deşi are în ADN mutaţii care ar trebui să-l afecteze grav. În general, rata de îmbolnăvire a populaţiei variază mult în funcţie de regiune, dar şi de alţi factori, de la una din 2.000 de naşteri şi până la una dintr-un milion. Presupunând că aceste cifre sunt corecte, iniţiatorii proiectului se aşteaptă să descopere între 50 şi 100 de oameni (dintr-un milion, cât speră să recruteze) care au supravieţuit şi au prosperat în ciuda mutaţiilor genetice.
Efecte benefice nebănuite
Aceşti oameni vor fi invitaţi să participe la studii extinse, care ar putea oferi noi indicii despre moduri posibile de combatere a acestor ameninţări. Practic, felul în care ei au putut rezista natural în faţa pericolului genetic este exact unghiul terapeutic pe care medicina îl va aborda pentru prevenirea îmbolnăvirii în cazul altor pacienţi, mai puţin norocoşi. Specialiştii îşi imaginează un număr de mijloace prin care „supereroii genetici” pot evita tulburările. Unul este cel genetic. Este posibil ca aceşti indivizi să posede mutaţii şi la nivelul altor gene, care să-i protejeze de efectele mutaţiilor cauzatoare de boli. În unele cazuri, o mutaţie care tulbură buna funcţionare a unei gene poate avea efecte benefice. Dacă acesta este cazul, acele gene vor prezenta ţinte pentru substanţe farmaceutice, deoarece este mult mai uşor să dezactivezi o genă funcţională decât să repari una stricată. Şi avem capacitatea de a crea molecule sintetice pentru a „trage” în anumite gene.
50% dintre bolile rare afectează şi copiii
Potrivit unui raport al Uniunii Europene emis în primăvara acestui an, în România, trăiesc peste 1 milion de pacienţi afectaţi de boli rare. Majoritatea sunt încă nediagnosticaţi. Alţii sunt diagnosticaţi greşit sau incomplet. În acelaşi document se menţionează că, la ora actuală, în UE, un număr de 5.000 până la 8.000 de boli rare afectează între 6% şi 8% din populaţie, adică între 27 şi 36 de milioane de cetăţeni. 50% dintre bolile rare afectează şi copiii, iar 80% din aceste afecţiuni au origini genetice, în timp ce altele sunt rezultatul infecţiilor (bacteriene sau virale), alergiilor şi factorilor de mediu. O boală rară poate afecta doar câteva persoane, iar o alta poate atinge peste 250.000 de persoane. În UE, cel puţin 30 de milioane de persoane ar putea fi afectate de una dintre cele peste 6.000 de boli rare existente. „Boală rară” este considerată orice afecţiune prezentă la mai puţin de 1 din 2.000 de persoane.
Stanley M. Gartler: „Iniţiativa se va confrunta cu dificultăţi statistice majore“
O altă posibilitate este ca „eroii neaşteptaţi” să fi fost expuşi la factori de mediu care le-au permis să scape de destinele lor genetice tragice. „Efectul ar fi mult mai dificil de urmărit, pentru că influenţa mediului poate include absolut orice, de la dieta unei persoane până la expunerea la anumite toxine. Aceşti factori ar apărea cel mai probabil sub forma unor schimbări epigenetice, în cazul cărora împachetarea ADN-ului unei persoane este modificată. Deşi iniţiativa «The Resillence Project» este foarte ambiţioasă şi se va dovedi utilă pentru înţelegerea bazelor genetice ale unor afecţiuni, precum şi pentru determinarea acelor indivizi care prezintă mutaţii problematice, ea se va confrunta cu dificultăţi statistice majore, iar drumul de la identificarea «supereroilor» şi până la înţelegerea deplină a implicaţiilor genetice ale rezistenţei lor la afecţiunile la care îi predispun mutaţile lor genetice va fi destul de lung şi de anevoios. Totuşi, autorii studiului sunt încrezători că munca lor de cercetare va conduce la unghiuri terapeutice inovatoare”, a declarat specialistul american Stanley M. Gartler, pentru site-ul resilienceproject.com.