Main menu

header

19-07-1de Dana Purgaru

Din ce în ce mai mulţi români sunt supraponderali şi chiar obezi de la vârste din ce în ce mai fragede, iar ţara noastră se situează la acest capitol pe locul 3 în Europa. Această stare de fapt îngrijorătoare este rezultatul confortului sporit, al sedentarismului şi al alimentaţiei nesănătoase. Potrivit doctorului Rubin Munteanu (medalion), medic primar chirurgie generală în cadrul Spitalului Sfântul Ioan din Bucureşti, obezitatea nu mai este de mult doar o stare de fapt, ci reprezintă o boală şi chiar o epidemie şi trebuie remediată ca atare. În prezent, există mai multe metode de tratament, pe lângă sport şi dietă.

SUA sunt pe primul loc în lume
- Ce este obezitatea?
- Obezitatea este o boală care atrage după ea un lung şir de alte afecţiuni - cardiace, pulmonare, ortopedice, ginecologice, digestive şi altele. Excesul ponderal suprasolicită în mod cronic tot organismul, astfel încât toate organele vor ajunge să fie afectate, mai devreme sau mai târziu, în măsură mai mare sau mai mică, în funcţie de numărul de kilograme purtate în exces şi de anii de suferinţă.

- Ce procent din populaţia globului este afectat de această boală, care sunt ţările unde este cel mai des întâlnită şi care este situaţia în România?
- Obezitatea este în prezent calificată ca pandemie, adică o epidemie care afectează o mare parte a planetei. Este binecunoscut că în Statele Unite ale Americii incidenţa acestei afecţiuni este foarte mare, dar practic toate ţările industrializate sunt puternic afectate. România deţine o poziţie nedorită în clasamentul european, fiind pe locul trei.

„Discuţia medic-pacient este esenţială”
- Care sunt procedurile chirurgicale recomandate persoanelor obeze?
- Principalele proceduri chirurgicale adresate obezităţii sunt inelul gastric, gastric sleeve (micşorarea de stomac), gastric by-pass şi diversia bilio-pancreatică.

- Care este diferenţa dintre aceste proceduri?
- Diferenţa principală constă în mecanismul principal de acţiune. Inelul gastric este un procedeu strict restrictiv, eficienţa sa se bazează în principal pe limitarea cantităţii de alimente ingerate de pacient la fiecare masă. În cazul operaţiei de gastric sleeve, se asociază la componenta restrictivă una hormonală. În cazul rezecţiei gastrice, se realizează micşorarea stomacului prin îndepărtarea porţiunii care secretă grelina (un hormon implicat în mecanismul foame-saţietate), astfel încât pacienţilor le scade semnificativ senzaţia de foame. Gastric by-pass-ul şi diversia bilio-pancreatică fac parte din gama procedurilor restrictive şi malabsorbtive. În cazul lor, mecanismului de restricţie alimentară i se asociază unul de malabsorbţie prin scurtcircuitarea unui segment de intestin subţire.

- Cum poate şti o persoană obeză care procedură i se potriveşte?
- Alegerea procedurii potrivite pentru fiecare pacient în parte trebuie să ţină seama de mai mulţi factori: vârsta pacientului, obiceiurile sale alimentare şi de viaţă în general, afecţiunile asociate prezente, amploarea excesului ponderal, antecedentele medico-chirurgicale, aderenţa la un anumit comportament impus de fiecare procedură chirurgicală în mod specific şi aşa mai departe. Este, prin urmare, un proces complex, în care chirurgul joacă un rol egal cu pacientul. Cheia alegerii corecte o reprezintă cunoaşterea persoanei respective. În acest sens, discuţia medic-pacient este esenţială.

„Am văzut rezultate absolut spectaculoase”
- Inelul gastric rămâne definitiv sau se poate scoate la un moment dat?
- Inelul gastric se îndepărtează după consolidarea rezultatului dorit, adică la cel puţin doi-trei ani după ce pacientul a devenit normoponderal şi obiceiurile sale de viaţă s-au schimbat în sens pozitiv.

- Câte kilograme slăbeşte pacientul în urma acestor intervenţii?
- Numărul de kilograme pierdute depinde de mai mulţi factori. În primul rând, de excesul ponderal, dar şi de vârstă, aderenţa la schimbarea stilului de viaţă impus de procedeul chirurgical, disponibilitatea faţă de exerciţii fizice şi alţi asemenea factori. Am văzut rezultate absolut spectaculoase, pacienţi care aveau de trei ori greutatea ideală şi care au ajuns normoponderali după operaţie.

- Unde trebuie să se adreseze pentru prima oară o persoană obeză care doreşte să treacă printr-o astfel de intervenţie chirurgicală?
- Primul pas este la medicul nutriţionist. De altfel, toţi pacienţii cu probleme severe de greutate se adresează acestuia sau endocrinologului. Cei care nu reuşesc să piardă excesul ponderal prin diete sau recâştigă kilogramele pierdute iniţial se adresează chirurgului care practică operaţii bariatrice.

Pentru inelul gastric procedura durează sub o oră
- Cât durează o astfel de operaţie şi ce trebuie să facă pacientul în perioada următoare?
- În cazul echipelor anestezico-chirurgicale antrenate, durata intervenţiilor este redusă, media pentru inelul gastric şi pentru sleeve fiind sub o oră. Operaţia de by-pass gastric depăşeşte două ore, iar intervenţiile mai complexe, de revizuire a unor procedee aplicate anterior, au o durată mai lungă. În perioada postoperatorie, pacientul trebuie să respecte indicaţiile echipei medicale, să vină la controalele stabilite şi să-şi facă regulat analizele necesare. Imperativele impuse de aceste proceduri pacienţilor sunt însă relativ uşor de respectat.

- Care sunt riscurile în timp şi ce şanse are persoana respectivă să rămână slabă pe tot parcursul vieţii dacă nu ţine regim?
- Riscurile în timp sunt legate de deficienţe nutriţionale, de vitamine şi proteine, şi sunt mai frecvent întâlnite în cazul procedurilor care asociază restricţii alimentare şi malabsorbţie (gastric by-pass şi diversia bilio-pancreatică). În cazul inelului sau al micşorării de stomac, aceste deficienţe se întâlnesc într-un număr foarte mic, iar pacienţii nu sunt obligaţi să ia zilnic suplimente de vitamine şi proteine. O dată ce greutatea normală a fost atinsă este foarte importantă şi menţinerea ei. Dintre toate lucrurile care contribuie la realizarea acestui deziderat, cel mai important este ca persoana în cauză să respecte cele trei mese ale zilei. Acest lucru înseamnă şi să nu omită o masă, dar mai ales să nu „ciugulească” nimic între mese. Acest obicei al îngurgitării de alimente în cantitate mică, dar repetat, cum ar fi seminţe, alune, prăjiturele, sărăţele şi aşa mai departe, reprezintă cauza principală pentru care mulţi oameni au azi un exces ponderal semnificativ.

- Există persoane care nu pot suporta o astfel de intervenţie chirurgicală?
- Desigur. Există persoane care nu au indicaţie - au exces ponderal prea mic - sau care au contraindicaţii cum ar fi cele legate de vârstă sau de unele boli asociate.

Statul decontează cheltuielile de spitalizare

- Cât costă fiecare dintre aceste proceduri chirurgicale recomandate persoanelor obeze?
- Depinde dacă pacientul alege să facă operaţia la Spitalul public Sfântul Ioan din Bucureşti sau la cel privat, Regina Maria Euroclinic. La spitalul public trebuie să suporte costurile legate de materialele speciale utilizate în cursul operaţiei, acestea fiind de 2.000 de euro pentru inel, 3.400 de euro pentru gastric sleeve şi 5.200 de euro pentru gastric by-pass. La Euroclinic, costurile complete, care includ şi perioada de spitalizare postoperatorie necesară, sunt cu 1.600, maximum 2.000 de euro mai mult, în funcţie de procedură.

- Există posibilitatea decontării de stat a costurilor?
- Casa Naţională de Asigurări de Sănătate decontează tot ce înseamnă spitalizare pentru aceşti pacienţi, exceptând materialele speciale de care am amintit.