Main menu

header

892 3 1de Simona Soare Ghișea şi Sorin Dumitrescu

Consilierii locali clujeni au votat, recent, acordarea de sporuri de 15% din salariul de bază funcționarilor din Primăria Cluj-Napoca pentru condiții de muncă „vătămătoare”. În această categorie sunt incluse hipertensiunea arterială, obezitatea sau stresul profesional provocat de munca la birou.

Se ia în calcul „existenţa unor indici de morbiditate”

Hotărârea are la bază un raport din 2022 al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Cluj, prin care se constată că salariații Primăriei Cluj-Napoca îşi desfăşoară activitatea în posturi care presupun condiţii periculoase sau vătămătoare de muncă. Legea cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (153/2017) prevede că salariaţii pot beneficia de un spor de până la 15% din salariul de bază pentru astfel de condiţii. Normele legislative nu obligă, însă, instituţiile publice să dea aceste beneficii angajaților. De pildă, Consiliul Judeţean Cluj nu acordă aceste sporuri salariaților săi. Condiţiile periculoase sau vătămătoare de muncă îndeplinesc următoarele criterii: înregistrarea de îmbolnăviri profesionale ca urmare a activităţii desfăşurate la job, existenţa unor indici de morbiditate la locurile respective de muncă, înregistrarea unor cazuri de accidente de muncă produse la serviciu. În cazul Primăriei Cluj-Napoca, este valabil cel de-al doilea criteriu: existenţa unor indici de morbiditate la locurile respective de muncă.

Hipertensiunea arterială le dă mari bătăi de cap funcționarilor publici

Potrivit raportului DSP Cluj, cele mai întâlnite probleme constatate la angajaţii Primăriei sunt hipertensiunea arterială, supraponderabilitatea, obezitatea şi afecţiunile coloanei vertebrale. Din raport, reiese faptul că mediul specific de lucru din Primăria Cluj-Napoca, ce include munca statică de birou, stresul profesional, alimentaţia neadecvată, reprezintă doar o parte a cauzelor care determină aceste afecţiuni. Astfel, faptul că aveți o muncă statică de birou nu reprezintă o cauză directă a obezităţii, ci este nevoie de o combinaţie de factori ce includ alimentaţia deficitară şi lipsa activităţii fizice după terminarea programului de lucru.

Primarul Emil Boc a avut sprijinul PNL-UDMR şi contre cu AUR în acordarea sporurilor pentru obezitate

Fiindcă lucrează la birou, bugetarii Primăriei Cluj-Napoca sunt expuși inclusiv la afecţiuni ale coloanei vertebrale

Peste 23% dintre salariaţii respectivi se confruntă cu exces ponderal

În Primăria Cluj-Napoca, există 100 de angajaţi cu boli de nutriţie şi metabolism: 17 cazuri de supraponderalitate, 30 de cazuri de obezitate de gradul I, 12 cazuri de obezitate de gradul al II-lea și patru cazuri de obezitate de gradul al III-lea. În raportul întocmit de DSP Cluj, se arată că 23,13% dintre angajaţii consultaţi sunt supraponderali sau obezi (63 de cazuri), deci peste media naţională de 21,3%, cu două puncte procentuale. Nu toți consilierii locali au susținut acest demers al acordării de beneficii. În ciuda voturilor „împotrivă” ale unor consilieri locali, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, s-a bucurat de o majoritate confortabilă PNL-UDMR. „Pe baza motivării DSP, înseamnă că toţi IT-iştii clujeni, toţi politicienii, tot personalul TESA de peste tot ar beneficia de aceste sporuri. În privat, ele nu există. Toţi stăm pe scaun opt ore, toţi lucrăm în condiţii de stres. Voi trimite Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii să verifice cum s-a făcut acest raport, pentru că este de departe fantasmagoric”, a declarat consilierul local din partea USR, Adriana Cristian. Ea a avut un schimb dur de replici pe marginea acestei hotărâri cu edilul Emil Boc.