Mozaic

Frunzele uscate au devenit sursă de inspiraţie pentru artişti Elena Zaharova le împodobeşte cu versuri

de Luana Mare şi Alexandru Brădescu

Pentru că frumuseţea se poate ascunde în lucruri mici şi simple, o graficiană americană, Elena Zaharova, a avut ideea de a pune în practică un proiect prin care să ofere newyorkezilor momente de frumuseţe şi de poezie în culorile toamnei. Rezultatul a fost împrăştiat în cele mai mari parcuri din metropola americană, iar localnicii au avut parte de un moment artistic special.

Tilda Swinton Cele mai spectaculoase transformări din filme

de Gabriela Militaru şi Adrian Barna

Tilda Swinton este una dintre acele actrițe care nu încetează niciodată să ne surprindă. Cu o viață privată foarte discretă, Tilda este mamă de băieți gemeni și trăiește în Nairn, un oraș destul de anonim din Scoția. Ea nu a fost căsătorită niciodată, despărțindu-se de tatăl fiilor săi în 2003, după o relație de 14 ani. Din 2004, ea se află într-o relație cu pictorul german, Sandro Kopp. Orientată mai mult spre genul dramatic sau horror, actrița, în vârsă de 58 de ani, a apărut în zeci de filme și a fost nominalizată de mai multe ori la cele mai prestigioase festivaluri de film din lume. Și ca o particularitate a genului ei actoricesc, ea nu prididește niciodată să accepte roluri pentru care este nevoită să sufere transformări fizice spectaculoase.

Anton Pann, plagiatorul imnului „Deşteaptă-te, române“?

de Andrei Dicu şi Sorin Dumitrescu

Celebrul Anton Pann, considerat drept autorul muzicii imnului naţional „Deșteaptă-te române”, este subiectul unei controverse. Există voci care consideră că, de fapt, el ar fi plagiat, la 1848, celebrul cântec patriotic. Poet, publicist, traducător, compozitor și profesor de muzică religioasă, Anton Pann este una dintre cele mai interesante personalități ale culturii române.

Misterele piramidelor din Tenerife

de Carmen Ciripoiu şi Eduard Popa

Ridicate cu migală din piatră vulcanică, enigmaticele piramide din Guimar, un oraș din sudul Insulei Tenerife, sunt și acum învăluite într-un mare mister. Cine le-a construit, când și mai ales de ce rămân întrebări la care până în acest moment nimeni nu a putut să dea un răspuns. Clădite în trepte, asemenea piramidelor din America și a unora din Egipt și din China, acestea fac parte din Parcul Etnografic fondat de exploratorul Thor Heyerdahl.

Albert Camus, exponent de Nobel al existenţialismului

de Silviu Ghering

Albert Camus s-a născut la 7 noiembrie 1913 în comuna Dréan, provincia El Tarf, Algeria, al doilea fiu al unui muncitor de origine alsaciană și al unei îngrijitoare cu „rădăcini” spaniole. Prima mare experiență a existenței sale este sărăcia. La doar un an după naşterea sa, tatăl murea în prima bătălie de pe Marna, în Primul Război Mondial. Împreună cu mama, fratele mai mare Lucien, bunica și un unchi paralizat s-au mutat într-un cartier muncitoresc din Alger, unde au locuit înghesuiți într-un apartament cu două camere. Copilăria sub tristețea lipsurilor i-a marcat profund existența. Preocuparea sa principală au devenit studiile pentru a ieși din mizerie. După cursurile școlii elementare, a urmat, ca bursier, liceul public nr. 1 din Alger.

Romania frumoasa

de Silviu Ghering

Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.

Adela Pârvu: „Locuiesc numai în case închiriate, nu sunt adepta proprietăţilor“

de Luana Mare şi Adrian Barna

Jurnalist şi designer de interior, Adela Pârvu face parte din echipa emisiunii „Visuri la cheie” de la Pro TV, unde participă la realizarea unor locuinţe mult dorite. Despre casa ei, despre pasiunile şi viaţa alături de familia sa, ne-a vorbit Adela într-un interviu de suflet.

Cum am reîntors ţării mormântul Sfântului Ştefan cel Mare Centenarul Unirii Bucovinei

de Simona Lazăr

Doar vitregia istoriei a făcut ca, vreme de 144 de ani, mormântul unuia dintre cei mai iubiți eroi ai neamului românesc să nu se afle între granițele Țării. Iar actul unirii Bucovinei cu România, la 28 noiembrie 1918, se cuvine a fi interpretat și ca un act recuperator pentru o nație adeseori „jucată” la masa marilor Puteri.

Hărţuirea sexuală în lumea ştiinţifică, o pată neagră pentru moralitate şi securitate

de Andrei Dicu şi Adrian Barna

Lumea artei şi peisajul mass-media abundă în exemple de hărţuire sexuală. Există o mulţime de cazuri celebre de acuzaţii (spre exemplu, cel al lui Morgan Freeman, care a făcut destulă vâlvă), dar dincolo de situaţiile care au atras atenţia publicului, graţie notorităţii personajelor, există multe episoade ascunse, din medii diferite. Una dintre cele mai importante probleme de gen se constată în lumea ştiinţei, încărcată de asemenea abuzuri, mai puţin dezvăluite de presă. Pentru că, aici, lucrurile sunt „mai” speciale, din pricina presupuselor capacităţi profesionale ale acuzaţilor.

Săpunul cu ultrasunete transformă chiuveta în maşină de spălat

de Călin Popa şi Sorin Dumitrescu

A fost numit Dolfi și este un săpun care doar pare unul obișnuit. În realitate, este un dispozitiv revoluționar, care transformă chiuveta într-o mașină de spălat ce vă poate scoate din orice încurcătură, eficient, rapid și cu costuri sensibil reduse.

Ioan Chirilă. Nea Vanea. Seniorul

de Silviu Ghering

Ioan Chirilă s-a născut la 25 octombrie 1925 în orașul Ismail din sudul Basarabiei, în prezent în Ucraina, din tată lipovean și mamă de origine greacă. A fost pasionat de sport din copilărie: a început să joace fotbal la echipa Cetatea Ismail la 10 ani. Nenorocirea Basarabiei, invadată de ruși în 1940, l-a rupt brutal de locurile de baștină și i-a forțat familia să se refugieze peste Dunăre, la Galați, unde a continuat fotbalul la divizionara B Dacia „Vasile Alecsandri” Galați. S-a mutat apoi la Brăila, unde a terminat liceul. A urmat Bucureștiul și Facultatea de Drept, absolvită în 1949. Cariera de fotbalist i-a fost întreruptă de o accidentare gravă, dar în timpul studiilor universitare a jucat volei, tenis și a fost un bun aruncător al greutății. A intrat în presă în 1951, ca redactor sportiv la Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport, iar din 1959 a scris în „Sportul popular”, „Gazeta sporturilor” de azi.