Main menu

header

Cea mai bătrână persoană din lume are „doar“ 116 ani

478 25 3de Dana Purgaru

O femeie din Peru, care se pare că are 116 ani, ar putea intra în Cartea Recordurilor drept cea mai bătrână persoană din lume. Aceasta se numește Filomena Taipe Mendoza, iar dacă performanța ei ar fi omologată ar depăşi-o astfel pe japoneza Misao Okawa, care este cu doar trei luni mai mică.

Read more: Cea mai bătrână persoană din lume are „doar“ 116 ani

Misterul construcţiei piramidelor a fost desluşit

478 25 2de Dana Purgaru

Cercetătorii de la Universitatea din Amsterdam au aflat cum transportau egiptenii blocurile de piatră, grele de câteva tone, pe care le-au folosit la construcția gigantelor piramide.

Read more: Misterul construcţiei piramidelor a fost desluşit

Alcoolul, ţigările şi sarea vor ucide 37 de milioane de oameni până în 2025-nr478-sapt12-18-iun-2014

de Dana Purgaru

În următorii 11 ani, țigările, alcoolul și alimentele prea sărate ar putea cauza moartea a 37 de milioane de persoane, conform unui studiu recent efectuat la Colegiul Imperial din Londra.

Read more: Alcoolul, ţigările şi sarea vor ucide 37 de milioane de oameni până în 2025-nr478-sapt12-18-iun-2014

S-a descoperit un nou element chimic

478 25 1de Dana Purgaru

Ununseptium este un nou element chimic descoperit de oamenii de știință, care va completa tabelul periodic.
Elementul cel nou este supergreu și a fost numit ununseptium pentru că are 117 protoni în nucleu. El este rezultatul conlucrării dintre savanții americani de la Lawrence Livermore National Laboratory și cei ruși de la Joint Institute for Nuclear Research din Dubna. Astfel de elemente, care au aşa mulţi protoni în nucleu, nu apar în mod natural și sunt create în laborator. Cel mai greu element care apare în natură este uraniul, care are 92 de protoni.

Dinastia Bush sau Academia de preşedinţi

478 30 1de Andrei Dicu

Sfârşitul Războiului Rece este sinonim cu numele preşedintelui american George Herbert Walker Bush. Cariera fulminantă a acestei personalităţi, născută la 12 iunie 1924, a fost punctul de plecare al dinastiei Bush, concretizată prin alegerea, până acum, a doi preşedinţi americani din aceeaşi familie! Şi dacă e să luăm în calcul ultimele evenimente, este posibil să asistăm în curând la o altă premieră, un al treilea conducător al SUA provenit din această familie de succes.

Read more: Dinastia Bush sau Academia de preşedinţi

Constantin Nottara Un actor cât un teatru

477 2 1de Elena Şerban

Un nume care se confundă cu teatrul. Un actor care iubea să joace Shakespeare. Un tată mândru de fiul său, compozitorul Constantin C. Nottara. Constantin I. Nottara s-a născut la 5 iunie 1859, la Bucureşti, într-o familie de origine greacă. De altfel, unul dintre strămoşii actorului a fost Hrisant Nottaras, Patriarh al Ierusalimului în 1730. Elev al marelui Ştefan Vellescu, profesor la Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti, Nottara a început să joace pe scena Teatrului Naţional la vârsta de doar 18 ani. Şi, dacă la început interpretarea sa era una romantică, după moda vremii, Nottara a schimbat registrul. A început, treptat, să dea realism rolurilor sale, lucru care l-a impus pe scena Naţionalului. Nu mai puţin de 700 de roluri a jucat actorul în cei peste 60 de ani de carieră. Nottara s-a afirmat ca protagonist în Shylock, Hamlet şi Lear din teatrul shakesperian Oedip din „Oedip Rege” de Sofocle, Don Salluste din „Ruy Blas” de Hugo, bătrânul medic din „Medicul în dilemă” de George Bernard Shaw, Ştefan Tipătescu din „O scrisoare pierdută” şi Ion din „Năpasta” de Ion Luca Caragiale, Vlaicu din „Vlaicu Vodă” de Alexandru Davila, Ştefan cel Mare din „Apus de Soare” şi Tudose din „Hagi Tudose” de Delavrancea etc. De-a lungul vremii, el a colaborat cu Aristizza Romanescu şi Grigore Manolescu şi a învăţat multe dintre tainele rolurilor lui Caragiale chiar de la scriitor. Jocul lui Nottara era unul profund emoţionant, acompaniat însă de o uluitoare forţă, declarau cei care l-au urmărit pe scenă. El a jucat şi în primul film românesc, realizat în 1912, „Războiul de Independenţă”. Nottara a avut o intensă activitate şi ca director de scenă şi profesor la Conservatorul dramatic din Bucureşti. Printre elevii săi se numără actori de renume: Tony Bulandra, Velimir Maximilian, Ion Manolescu, Maria Ventura, Maria Filotti etc. Marele actor a murit la 16 octombrie 1935, în oraşul pe care l-a iubit cu pasiune: Bucureşti.

De Cireşar, speranţa omului este doar în Dumnezeu

477 23 1de Raluca Grințescu

Luna iunie este cunoscută în ca­lendarul popular sub denumi­rea de Cireşar, Cireșariu sau Iuniu, aceste denumiri având eti­mologii diverse. Iunius era luna a patra în calendarul român încă din timpul regelui Romulus şi luna a şasea din calendarele reformate de mai târziu (Iulian şi Gregorian).

Read more: De Cireşar, speranţa omului este doar în Dumnezeu

Povestea lui Misto

477 25 1de Dana Purgaru

Fie că e folosit intens de unii, fie că e „scăpat”, din când în când, în vorbirea curentă, „mișto” este, poate, cel mai intens folosit argou românesc. De la momentul apariției lui în vocabularul curent și până în ziua de azi a continuat să stârnească multe controverse, fiind considerat impropriu de mai-marii cărturari. Acest lucru însă nu a făcut decât să-l facă și mai popular de la o generație la alta, iar azi concurează cu competitori puternici din Vest, precum „cool”.

Read more: Povestea lui Misto

Restaurarea înseamnă „readucerea la viaţă a unui pacient“

477 30 1de Laura Zmaranda

Într-un peisaj arhitectural atât de variat precum cel din zilele noastre, importanţa conservării şi restaurării monumentelor istorice este o cerinţă imperioasă. Vestigiile pe care le avem sunt nenumărate, însă, în raport cu importanţa lor pentru identitatea poporului nostru, atenţia pe care o primesc este infimă. Starea patrimoniului naţional este un subiect care nu poate fi epuizat dintr-o dată, dar sperăm ca prin discuţia avută pe această temă cu o somitate în domeniu să fi deschis cutia Pandorei. Am întâlnit-o pe Luminiţa Postolache (foto), restaurator cu o experienţă de aproape patru decenii, în atelierul său, înconjurată de zeci de tablouri şi alte obiecte de artă. Stăpânirea de sine de care dă dovadă la prima vedere te duce cu gândul la o „doamnă de fier”, dar la sfârşit descoperi că în sufletul său se ascunde o dragoste nemăsurată pentru artă şi mai ales pentru monumentele istorice. Şi-a dedicat aproape întreaga viaţă restaurării, pe care o defineşte ca fiind „readucerea la viaţă a unui pacient”.

Read more: Restaurarea înseamnă „readucerea la viaţă a unui pacient“

Doina Cornea - Puterea fragilităţii sau marea luptătoare anticomunistă

476 2 1de Elena Şerban

Numele Doinei Cornea este asociat cu Revoluţia din decembrie 1989, dar mai ales cu lupta anticomunistă. Disidentă recunoscută pe plan internaţional, prin intermediul postului de Radio Europa Liberă, Doina-Maria Cornea a reprezentat, pentru mulţi români, un adevărat simbol. Doamna Cornea s-a născut în 1929, la Braşov. După liceu, s-a înscris la Facultatea de Litere din Cluj, secţia Franceză-Italiană. La câţiva ani după terminarea studiilor universitare, în 1954, s-a căsătorit cu Leontin-Cornel Iuhas, un avocat originar din Zalău, împreună cu care a avut doi copii, Ariadna şi Leontin-Horaţiu. Întreaga familie se mută la Cluj în anul 1958, Doina Cornea devenind asistentă stagiară, apoi titulară la Facultatea de Filologie a Universităţii din Cluj. Ea a preferat să îşi rişte cariera universitară şi chiar viaţa de dragul libertăţii. În timp ce era asistent, a realizat primul „samizdat”, un volum fabricat manual, distribuit printre prieteni, care s-a numit „Încercarea labirintului” şi care a deranjat, se pare, anumite cercuri politice ale vremii.

Read more: Doina Cornea - Puterea fragilităţii sau marea luptătoare anticomunistă

Povestea lui OK

476 25 1de Dana Purgaru

„OK!”. Aproape toată lumea folosește zilnic acest cuvânt în o mulțime de țări de pe glob, inclusiv în România, unde s-a răspândit rapid după Revoluție. Însă puțini știu care este istoria celor două litere, aparent ciudate, dar cu o semnificație pozitivă. O istorie, ce-i drept, destul de controversată.

Read more: Povestea lui OK