Mozaic

Micile gimnaste cu proteze uimesc lumea

de Călin Popa şi Adrian Barna

Există copii care pot da lecții de voință, de ambiție și focus asupra scopului oricărui adult. Printre ei sunt gimnastele care intră în competiții după ce și-au pierdut un picior și sunt nevoite să poarte proteze. În loc să se resemneze și să dea vina pe destinul potrivnic, aceste mici eroine nu lasă faptul că au un membru amputat să stea în calea visurilor lor.

Viitorul meşteşugurilor din Delta Dunării într-o formă modernă: DeltaCraft

de Laura Zmaranda şi Florica Pintea

Tradiție și inovație în același concept. Deși pare greu de realizat, o echipă a unei organizații de mediu și-a propus să demonstreze că meșteșugurile tradiționale au locul lor în contemporaneitate. Proiectul DeltaCraft aduce laolaltă meșteșugarii din Delta Dunării și designerii din mediul urban. Astfel, spune Oana Neneciu (foto), manager de proiect DeltaCraft, s-a creat o punte între tradiţional şi modernism.

Turnurile înclinate ale lumii

de Călin Popa şi Florica Pintea

Sunt foarte puțini cei care nu au auzit de celebrul turn din Pisa, emblemă a edificiilor înclinate și o mare atracție turistică. Doar că ciudata construcție, care sfidează gravitația, nu este singura de acest fel din lume.

Actorii din „Pasărea Spin“, la 35 de ani de la difuzarea controversatei miniserii

de Gabriela Militaru şi Adrian Barna

Lupta dintre convingerile religioase și iubirea adevărată (care nu întotdeauna merg mână în mână) este subiectul miniseriei „Pasărea Spin” care a rulat și în România în anii ’90. Filmul este o ecranizare a romanului cu același titlu („The Thorn Birds”), al scriitoarei australiene Colleen McCullough, care a fost difuzat în Statele Unite ale Americii în 1983. Povestea iubirii interzise dintre un preot catolic, Ralph de Bricassart (interpretat de Richard Chamberlain), și o fată mult mai tânără, Meggie Cleary (interpretată de Rachel Ward), ocupă locul al doilea în clasamentul celor mai vizionate miniserii de televiziune din America (topul este condus de miniseria „Rădăcini” din 1977). Anul acesta s-au împlinit 35 de ani de la difuzarea miniseriei „Pasărea Spin”. Cum arată acum protagoniștii care ne-au făcut să ne întrebăm dacă dragostea poate învinge orice obstacol?

Elena Alistar O femeie în Sfatul Ţării de la Chişinău

de Simona Lazăr

Fiică și soție de preot, născută în sudul Basarabiei, medic și pedagog, Elena Alistar Romanescu se remarcă - într-o epocă în care femeile cu greu își croiau drum în politică - prin fervoarea cu care militează pentru cauza românilor din Imperiul țarist, având un rol covârșitor în Unirea Basarabiei cu România.

Un program de calculator a prezis că sfârşitul lumii va veni în anul 2040

de Carmen Ciripoiu şi Sorin Dumitrescu

Să reușească oare un program de calculator să prezică mai bine ca oricine altcineva viitorul umanității? Potrivit calculelor matematice făcute de World One, care s-au adeverit în mare parte, lumea ar putea să dispară în anul 2040. Să aibă dreptate această inteligență artificială sau e doar un semnal de alarmă care trebuie luat în serios pentru a fi evitată nenorocirea?

Arthur Rimbaud a scris doar 4 ani din cei 37 ai unei vieţi aventuroase

de Silviu Ghering

Jean Nicolas Arthur Rimbaud s-a născut la 20 octombrie 1854, la Charleville-Mézières, Franța. A început să scrie poezii foarte devreme ca vârstă, la doar 10 ani. Avea 16 ani când a publicat prima sa scriere, „Les étrennes des orphelins” („Cadourile orfanilor”). După care fuge de acasă la Paris, unde vagabondează și este închis într-o casă de corecție pentru minori. Este eliberat de un prieten al familiei, care-l aduce acasă. Peste un an, în 1871, scrie poemul „Le Bateau ivre” („Corabia beată”), pe care i-l trimite poetului Paul Verlaine. Acesta a considerat versurile excepţionale şi a ţinut să-l cunoască personal pe autor. L-a invitat pe Rimbaud la Paris și a rămas total surprins când s-a pomenit în faţa sa cu un tânăr deşirat, care abia împlinise 17 ani. Prietenia dintre cei doi poeţi a devenit în scurt timp intimă, îşi petreceau nopţile împreună rătăcind și îmbătându-se prin cafenelele şi restaurantele din Cartierul Latin. Verlaine și-a părăsit soția și au plecat la Bruxelles. Descoperiți de soție și de soacră, au fugit la Londra.

Romania frumoasa

de Silviu Ghering

Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.

Andreea Ileni Pâslaru: „Cardiganul completează perfect imaginea femeii moderne“

de Valeria Roman şi Florica Pintea

Vremea rece ne-a luat pe nepregătite, așa că brusc a fost nevoie să facem schimbări de ultim moment în garderobă și să înlocuim rochițele vaporoase cu pulovere, cardigane și pelerine care să ne protejeze de frig. Deși poate nu ați apucat să faceți cumpărături noi, designerii spun că nu este cazul să ne facem mari probleme, pentru că una dintre piesele de rezistență ale aceastei toamne rămâne cardiganul. Așadar, nu trebuie decât să deschideți șifonierul și să-l asortați cu încredere unei ținute cu care puteți ieși din anonimat. Pentru a afla ce este la modă, ce culori este bine să regăsiţi printre hainele de toamnă și cum se poartă cardiganul ca să-l puneţi în valoare într-o ținută, am stat de vorbă cu Andreea Ileni Pâslaru (foto), designer și proprietara unui atelier de croitorie unde ideile ei îndrăznețe prind viață.

„Band Music School“, un hub cultural care formează viitori artişti Alexandru Filcu: „Copiii care studiază muzica devin mai inteligenţi şi mai siguri pe ei“

de Luana Mare şi Adrian Barna

Fie că vor să devină artişti, fie că vor să aibă parte de o inteligenţă armonios dezvoltată, copiii pot învăţa de la vârste fragede să asculte muzică şi să cânte la un instrument sau în formaţie. Alexandru Filcu, directorul „Band Music School” din Bucureşti, spune că muzica este un răspuns la multe dintre aspiraţiile, dar şi problemele pe care le au cei mici în zilele noastre.

Van Damme, sinusoidal între sublim şi penibil

de Silviu Ghering şi Eduard Popa

Într-o zi de 18 octombrie, în 1960, venea pe lume fiul unui contabil valon, Eugène, şi al unei florărese flamande, Eliana, din Berchem-Sainte-Agathe, de lângă Bruxelles, botezat simplu Jean-Claude Camille François Van Varenberg. A fost un copil plăpând şi subdezvoltat: „M-am născut foarte slab. Nici cu vederea nu stăteam prea bine. Iar fetele mă evitau mereu”, a povestit Jean-Claude. Așa că părinții, pentru a-l mai întrema, l-au înscris la cursuri de karate și la 10 ani a venit în „full-contact” cu primele noţiuni de shotokan şi kickboxing. Subjugat de eroii din benzile desenate, a început să se antreneze serios, învăţând şi stilurile muay-thay sau taekwondo, dar, în paralel, luând și ore de... balet: „Baletul e o artă, dar e şi un sport totodată. Dacă rezişti la un curs de balet, poţi să duci lejer până la capăt antrenamentul din orice alt sport”, spune Jean-Claude.