Main menu

header

cotnari wide

06-01-1de Elena Şerban

Savantul născut la 6 septembrie 1766 în comitatul englez Cumbarland a intrat în istoria omenirii datorită unei... boli congenitale - daltonismul. John Dalton a venit pe lume într-o familie simplă, de ţesători, însă asta nu l-a împiedicat să se dedice învăţăturii.

 

Ajutat de o rudă îndepărtată, micul John a urmat cursurile unui liceu din Kendal şi apoi ale Universităţii din Manchester, specializarea fizică chimie. Prima slujbă primită însă de Dalton a fost cea de învăţător. Apoi a urmat cea de secretar şi de preşedinte al unei societăţi filozofice din Manchester. Aici, savantul şi-a instalat un laborator în care efectua complicate experimente în domeniul meteorologiei, al analizei aerului şi al comportării amestecurilor de gaze. Datorită acestora, Dalton a reuşit să pună la punct teoria atomică, publicând la scurt timp primul tabel de greutăţi „atomice”. Astfel, el afirma că toate corpurile sunt alcătuite din particule numite atomi, pe care şi i-a imaginat ca pe nişte sfere de mase şi dimensiuni diferite.

În 1808 a publicat o lucrare completă asupra teoriei atomice şi a legilor proporţiilor simple şi multiple. De asemenea, a făcut prima descriere a bolii de care suferea şi care ulterior a primit numele său.

Denumit ştiinţific cecitate cromatică, daltonismul este o stare patologică, o tulburare a vederii cromatice, constând în incapacitatea de a deosebi unele culori de altele (mai ales roşul de verde). Boala e congenitală şi este cauzată de o defecţiune a retinei sau a unei porţiuni din nervul optic. Culmea, cu toate că maladia este transmisă pe linie maternă, daltonismul este specific bărbaţilor.

Mai mult de 150 de ocupaţii profesionale (cum ar fi pilot de avion, giuvaergiu, căpitan de vapor, ofiţer de poliţie sau conducător de tren) nu sunt permise daltoniştilor şi, practic, în toate domeniile vieţii aceştia se pot găsi în situaţii defavorabile. Boala poate fi corijată.

John Dalton a murit la 27 iulie 1844, de bătrâneţe.