Main menu

header

11-01-1de Elena Şerban

La 26 noiembrie 1922, doi englezi au pătruns în mormântul faraonului Tutankamon. Visul oricărui om de ştiinţă fusese, în sfârşit, împlinit - după o pauză de 3.000 de ani, cei doi englezi, arheologul Howard Carter şi Lord Carnarvon, l-au „deranjat” pe celebrul faraon.

„Moartea îl va secera cu a ei coasă pe cel care va tulbura liniştea”
Din acel an însă, cei doi au trecut printr-o serie de întâmplări care i-au făcut pe mulţi să exclame înfriguraţi că este vorba despre un blestem.
Lord Carnarvon a murit la mai puţin de şase luni de la deschiderea mormântului, în februarie 1923. Motivul decesului? Unul stupid. O muşcătură de ţânţar. Presa vremii a făcut atunci legătura dintre inscripţia din interiorul mormântului „Moartea îl va secera cu a ei coasă pe cel care va tulbura liniştea faraonului” şi decesul lui Carnarvon.
Însă el nu a fost singurul care a murit după deschiderea mormântului. Mezinul familiei Carnarvon, cel mai mic dintre fraţii lordului, a murit după şase luni. De asemenea, asistenta care l-a îngrijit pe Carnarvon a decedat şi ea imediat după el. Secretarul lui Carter a murit, se pare, de tuberculoză, iar tatăl arheologului s-a sinucis trei luni mai târziu.

Descoperitorii au trecut prin experienţe dramatice
Cei care îşi imaginau că suita morţilor s-a terminat se înşală. Pe lista victimelor lui Tutankamon se mai află secretarul expediţiei Richard Bethell, găsit mort în pat. De asemenea, radiologistul Archibald Reid, care a utilizat razele X pentru a verifica anumite detalii pe trupul faraonului, a murit la scurtă vreme de la revenirea din Egipt.
În 1930, doar doi dintre membrii echipei care au intrat în mormântul din Valea Regilor mai erau în viaţă.
Unul dintre aceşti supravieţuitori, Richard Adamson, a trecut şi el prin experienţe dramatice. După ce s-a întors din Egipt a declarat de mai multe ori că nu crede în blestemele faraonului Tutankamon. Totuşi, după fiecare astfel de afirmaţie publică i s-a întâmplat ceva grav. Prima dată i-a murit soţia. A doua oară, fiul său a suferit un accident. Iar a treia oară a decedat. Ultima declaraţie a fost făcută la un post de televiziune din Marea Britanie. Să fi fost oare de vină blestemul?

Unii au fost apăraţi de soartă sau norocoşi
Nu toţi oamenii care au avut de-a face cu mormântul au decedat din motive necunoscute sau ciudate. Astfel, Howard Carter a murit la vârsta de 66 de ani, iar medicul Douglas Derry, specialistul care a disecat trupul faraonului, a murit la peste 80 de ani. De asemenea, Alfred Lucas, chimistul care a analizat bucăţi din ţesuturile cadavrului, a decedat la 79 de ani.

Decesele misterioase, opera satanistului Aleister Crowley?
11-01-2Un istoric englez, Mark Beynon, susţine într-o carte apărută recent la Londra că şase dintre decesele misterioase de la Londra au fost, de fapt, opera unui satanist, Aleister Crowley. Cartea se numeşte „Blestemul Londrei: crime, magie neagră şi Tutankamon”. Beynon mai afirmă că printre victimele lui Crowley se numără secretarul lui Carter, tatăl acestuia, dar şi Sir Ernest Budge, angajat la British Museum. Istoricul precizează în cartea sa motivele pentru care satanistul ar fi făcut asta: a considerat descoperirea lui Carter un sacrilegiu şi a decis să se răzbune. „Eu doar am pus toate piesele de puzzle cap la cap. Toată lumea a fost obsedată de blestemul lui Tutankamon, dar nimeni nu şi-a dat seama că ar fi vorba despre nişte crime”, a declarat autorul.

O explicaţie ştiinţifică
Decesele persoanelor care într-un fel sau altul au avut de-a face cu mormântul faraonului copil au fost explicate de-a lungul anilor de numeroşi oameni de ştiinţă. Cea mai plauzibilă explicaţie de până acum îi aparţine medicului american Richard Dean. Acesta susţine că motivul decesului celor care au intrat în mormântul lui Tutankamon este un soi de ciupercă (Aspergillus niger), ai cărei spori pătrund în plămâni, unde găsesc cele mai bune condiţii de germinare. Prin urmare, ele se dezvoltă repede şi formează colonii ce provoacă leziuni în ţesutul pulmonar. Absorbiţi de sânge, sporii sunt transportaţi în creier şi acţionează asupra sistemului nervos central, provocând halucinaţii şi ulterior deces.

Cine a fost faraonul?
Tutankamon a fost un faraon care a trăit doar 17 ani şi care a fost conducătorul Egiptului între anii 1333 î.Hr. şi 1324 î.Hr., urcând pe tron la vârsta de 9 ani. S-a născut în anul 1341 î.Hr. în oraşul Aketaton. În istoria Egiptului, el nu a fost un faraon foarte important. Celebritatea s-a datorat tocmai faptului că mormântul său a rămas nedescoperit peste 3.200 de ani.

Descifrarea hieroglifelor

Jean Francois Champollion a decriptat misterul hieroglifelor. El a fost cel care, într-un memoriu adresat personalităţilor culturale franceze, a declarat că hieroglifele sunt, în fapt, nişte reproduceri ale sunetelor. La început, tânărul în vârstă de doar 20 de ani a fost luat în râs de lingviştii francezi. În scurt timp însă, descoperirea sa a fost apreciată. Aceasta este cu atât mai surprinzătoare, cu cât francezul nici măcar nu fusese în Egipt şi nu luase contact cu niciun reprezentant al acestui popor.

O ladă cu ghinioane

La aproape o sută de ani de la descoperirea mormântului din Valea Regilor, Tutankamon face din nou victime. Cel puţin aşa ar putea descrie o ziaristă din Marea Britanie o serie de întâmplări prin care a trecut după ce a descoperit în podul casei o ladă cu relicve furate din mormântul lui Tutankamon. Femeia a divorţat, şi-a pierdut cea mai bună prietenă într-un accident, s-a îmbolnăvit de meningită, dar şi de cancer de piele şi a fost la un pas să fie omorâtă de un hoţ care avea de gând să-i fure inelul. Neplăcerile s-au oprit abia după ce femeia a scăpat de „lada cu ghinioane”.

- Printre blestemele de pe mormânt se află: „Cel ce va atinge mormântul faraonului va fi răzbunat de leu, crocodil şi de hipopotam“ şi „Moartea va atinge cu aripile ei pe cel care îl va tulbura pe faraon“.