de Elena Şerban
- Unele dintre cele peste 12.000 de peşteri cunoscute la noi au sedus iremediabil vizitatorii
România are numeroase frumuseţi naturale. Şi nu doar la suprafaţă, ci şi în subteran. Peşterile şi grotele noastre sunt unele dintre cele mai atrăgătoare şi interesante din lume. Purtând denumiri sugestive, Peştera Muierilor, a Urşilor, Dâmbovicioara sau Peştera Vântului, cavernele merită vizitate indiferent de anotimp.
Peştera Muierilor, prima cavernă electrificată
Localizată în apropierea drumului care leagă Târgu-Jiu de Râmnicu-Vâlcea, Peştera Muierilor a fost denumită în acest fel deoarece se spune că aici se ascundeau femeile şi copiii când bărbaţii erau la război. Data descoperirii acestei grote, care are o lungime de 3.600 m, nu este cunoscută. Este prima peşteră electrificată din România. Locurile preferate de turiştii care o vizitează sunt „Domul Mic” - ce are un aspect asemănător unei cupole gotice - dar şi Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul sau Candelabrul Mare. Un alt punct de interes este şi Stânca Însângerată, denumită astfel datorită scurgerilor de oxid de fier.
Peştera Urşilor, „casa” a numeroase animale acum 15.000 de ani
Descoperită târziu, în urmă cu doar 36 de ani, Peştera Urşilor se află în judeţul Bihor, în imediata apropiere a localităţii Chişcău. În peşteră se regăsesc nu doar stalactite sau stalagmite, ci şi numeroase urme şi fosile ale ursului de cavernă (Ursus spelaeus) care a dispărut acum 15.000 de ani. Pe lângă acesta, au mai fost descoperite şi fosile de capră neagră, ibex, leu şi hienă de peşteră. Peştera are peste 1.500 m şi este formată din două galerii, dintre care doar una se poate vizita. A fost deschisă pentru vizitare la 14 iulie 1980.
Peştera Meziad are mai multe niveluri
Una dintre cele mai mari peşteri din România, cu o lungime de peste 4.750 m şi multe niveluri, Peştera Meziad e situată în judeţul Bihor, pe Valea Meziadului. Nici la această cavernă nu se cunoaşte data exactă a descoperirii sale, însă se ştie că în 1921 a fost vizitată de o echipă de geologi, având în frunte pe renumitul speolog român Emil Racoviţă. Peştera Meziad a fost reamenajată pentru a fi deschisă turismului în 1972.
Peştera Dâmbovicioara, „dormitorul” vechilor urşi
Cu nume de alint, Peştera Dâmbovicioara nu este foarte mare, însumând trasee de doar 250 m. Cavitatea subterană este localizată în judeţul Argeş, în Munţii Piatra Craiului, în apropierea culoarului Rucăr-Bran. Temperatura interioară oscilează în jurul valorilor de 10°C-12°C. În interior s-au găsit resturile fosilizate ale ursului de peşteră (Ursus spelaeus). Peştera este formată dintr-o galerie cu lăţimi ce variază între 3 m şi 4 m şi înălţimi de 4-5 m.
Peştera Limanu, adăpost pentru geto-daci
Monument al naturii, Peştera Limanu e una dintre puţinele formaţiuni subterane localizate în Dobrogea, mai precis pe raza comunei constănţene Limanu. Cavitatea are o lungime de 3,64 km, iar prima persoană care a studiat-o este speologul M. Ionescu, în 1916. La intrare, spun documente vechi, se găseau pe vremuri picturi desenate pe tavan şi chipuri cioplite în piatră. Timpul şi vizitatorii au estompat însă desenele. De altfel, mulţi istorici sunt de părere că în această peşteră s-au adăpostit pe vremuri geto-dacii, în tentativa lor de a se feri de romani. Potrivit unei legende locale, Peştera Limanu ar fi atât de lungă, încât ar duce până pe plaiurile bulgăreşti.
Peştera Liliecilor, sălaşul mamiferelor zburătoare
Aflată în satul Peştera, din comuna Moieciu, Peştera Liliecilor poartă acest nume datorită numeroşilor lilieci din specii rare ce sălăşluiesc aici. Cu o lungime de doar 162 m, cavitatea se poate lăuda cu camere ce au tavane diferit colorate. Caverna este semnalată în documente ce datează de câteva secole, însă data exactă a descoperirii ei nu este cunoscută. Specialiştii nu sunt de acord cu vizitarea peşterii, fiind de părere că acest lucru ar pune în pericol habitatul liliecilor, protejaţi prin lege.
Peştera Ciur Ponor uneşte două cavităţi
Cavitate de mari dimensiuni, Peştera Ciur Ponor este situată în comuna Roşia, din judeţul Bihor. Aceasta este una dintre cele mai lungi din ţară, având 14,9 km. Deoarece s-a descoperit că face legătura cu Peştera Topliţa, întregul ansamblu e cunoscut sub numele de Ciur Ponor-Topliţa.
Peştera Albastră are pereţii frumos coloraţi
Una dintre cele mai frumoase peşteri din România, fără însă a fi deosebit de spectaculoasă, e Peştera Albastră. Cercetată pentru prima dată în 1872, ea este situată lângă Pietroasa, la 12 km de Făget, în judeţul Timiş. Faima, dar şi frumuseţea peşterii se datorează culorii albastre ce domină pereţii şi care a fost numită şi „albastru de Pietroasa”. Cu o acustică deosebită, caverna este locul de desfăşurare a unor concerte simfonice deosebite.
Peştera Vântului este cea mai lungă
Cea mai mare peşteră din România este Peştera Vântului, cu o lungime totală de 47 km. Se află în Munţii Pădurea Craiului, în vecinătatea localităţii Şuncuiuş. A fost descoperită în 1954 şi are două intrări. Galeriile principale sunt: Galeria Activă, Etajul I, Etajul II, Galeria Albă, Galeria Roşie şi Galeria cu Lacuri. Printre cele laterale se numără: Galeria 7 Noiembrie, Galeria 1 Mai, Galeria Moravek sau Galeria Mikulaş. Temperatura medie anuală este de 11,8˚C. Numele cavităţii vine de la faptul că la intrare se formează curenţi de aer deosebit de puternici.
Peştera Scărişoara, un gheţar uimitor
Judeţul Alba adăposteşte Peştera Scărişoara, cel mai mare gheţar subteran din România. Deşi nu se cunoaşte data exactă când a fost descoperită peştera, se ştie că cea mai veche menţiune asupra acestei caverne a fost făcută de A. Szirtfi în 1847. În 1927, marele om de ştiinţă Emil Racoviţă a studiat formaţiunile de gheaţă din interiorul peşterii. De altfel, mai multe cercetări ştiinţifice au relevat date foarte importante: cum a fost vremea în fiecare an din ultimii 4.000, când au fost incendii în zonă, dar şi când şi cât aur se exploata în Apuseni pe vremea dacilor. Peştera Scărişoara se prezintă ca o singură încăpere, în mijlocul căreia se află gheţarul de peste 80.000 de metri cubi.
