Main menu

header

Prima zi a lunii septembrie a coincis la Sinaia cu „vizita” celebrului tren Orient Express, descris şi de numeroşi scriitori în romanele lor. La fel ca în ceilalţi ani de la reintroducerea în România a acestei garnituri în 1998, turiştii prezenţi în gară nu au ezitat să imortalizeze spectaculosul tren. 
Voiaj prin şapte ţări

     La rândul lor, călătorii s-au arătat încântaţi de primirea din Sinaia. Pe timpul celor trei ore petrecute în staţiunea de pe Valea Prahovei, norocoşii pasageri ai acestei celebre garnituri au vizitat Castelul Peleş, păstrând parcă tradiţia instaurată în 1883 de Regele Carol. Conform mărturiilor vremii, turiştii din prima garnitură Orient Express care au poposit la Sinaia au fost invitaţi de rege personal la castelul său. Traseul actual al acestei excursii, ce durează şase zile, trece prin şapte ţări, dar are opriri doar în trei. După plecarea din Paris, trenul a avut staţionări în Budapesta (popas peste noapte la un hotel în capitala maghiară), Sinaia (trei ore), Bucureşti (se petrece o noapte la un hotel) şi Varna (vizită a oraşului de câteva ore). Punctul terminus al excursiei este Gara Sirkeci din Istanbul.

Şampanii fine, mâncăruri alese, paturi din lemn de trandafir

     În timpul excursiei, cei 180 de pasageri pot mânca în cele trei restaurante ale trenului (Oriental, Steaua Nordului şi Coasta de Azur) somon scoţian afumat cu avocado (38 de euro/porţia), caviar Beluga (330 de euro/100 g), homar gratinat cu sos de muştar (58 de euro/porţia). De menţionat că doar anumite mese sunt incluse în preţ. Comenzile sunt luate de bucătarul-şef al restaurantului ales, chiar în cabina pasagerilor, astfel că, la venirea în vagonul-restaurant, mâncarea e gata.

    Restaurantele din Orient Express sunt deservite de un bucătar-şef francez, iar delicioasele preparate sunt servite doar de chelneri italieni. De asemenea, după ce beau cele mai bune vinuri sau şampanii (ce-i drept la 6.500 de euro călătoria - doar dus - în cabină dublă, e oarecum normal), călătorii se odihnesc în paturi din lemn de trandafir. De precizat că pentru cinele servite în tren ţinuta e obligatorie. Trenul a devenit celebru datorită faptului că numeroase capete încoronate sau oameni de viţă nobilă, preşedinţi sau premieri au cedat ispitei de a călători cu „Trenul trenurilor”. 

125 de ani de istorie
    Primul tren Orient Express a fost pus în circulaţie la 5 iunie 1883 şi a unit Parisul de Constantinopol prin Nancy - Strasbourg - München - Viena - Budapesta - Szeged - Jimbolia - Timişoara - Caransebeş - Vârciorova - Craiova - Piatra Olt - Piteşti - Bucureşti - Giurgiu - Smârda (2.627 km). De aici, călătorii treceau Dunărea cu un feribot, apoi îşi continuau drumul, de la Russe către Varna, cu un tren local. La Varna urma o nouă transbordare, pe un pachebot al companiei austriece Lloyd, cu care pasagerii ajungeau, după un voiaj ce însuma 83 de ore şi 30 de minute, la Constantinopol (Istanbul). Construirea podurilor dunărene de la Cernavodă (1895) a constituit un mare avantaj, traseul prelungindu-se până la Constanţa, de unde turiştii îşi continuau drumul cu vapoare de linie ale Serviciului Maritim Român. Primul război mondial a afectat circulaţia acestui tren minunat. Călătoriile cu Orient Expressul au putut fi reluate la sfârşitul războiului, chiar cu un avantaj. Deschiderea, în 1919, a tunelului Simplon (lung de aproximativ 20 km), ce a permis accesul spre Istanbul via Milano, Veneţia şi Trieste. Serviciul pe această rută se numea Simplon Orient Express şi a fost folosit pentru a descongestiona traficul de pe ruta veche.

Anii ’30, perioada de glorie
     Perioada interbelică şi frumoşii ani ’30 au fost extraordinari pentru trenul de legendă, care avea deja trei rute: Orient Express (traseul clasic), Simplon Orient Express (prin Italia) şi Arlberg Orient Express, care circula via Zürich şi Innsbruck spre Budapesta, cu vagoane de dormit rulând de acolo spre Bucureşti şi Atena. În această perioadă şi-a căpătat Orient Expressul reputaţia pentru confort şi lux, având în garnitură vagoane de dormit şi vagoane-restaurant. Şi în timpul celui de-al doilea război mondial, trenul a fost suspendat, însă a supravieţuit, pe diferite trasee şi în diferite compuneri, până în prezent. Traseele diferite erau cauzate de noile regimuri politice, apărute după conflagraţia mondială.

    Astfel, traseul prin Atena a fost oprit din cauza închiderii graniţei dintre Iugoslavia şi Grecia şi, mai târziu, a celei dintre Bulgaria şi Turcia. Mai mult, după apariţia Cortinei de Fier, ţările comuniste au început să înlocuiască vagoanele vechi cu cele proprii. Până în 1962, Orient Express şi Arlberg Orient Express şi-au încetat activitatea, rămânând doar Simplon Orient Express. Acesta a fost înlocuit în 1962 de Direct Orient Express, care făcea curse zilnice între Paris şi Belgrad şi de două ori pe săptămână de la Paris spre Istanbul şi Atena. În 1971, compania Wagon-Lits şi-a vândut sau închiriat vagoanele spre alte companii naţionale, dar a continuat să asigure personal pentru vagoane. În 1976, cursa Paris - Atena a fost anulată, iar în 1977, trenul direct Orient Express dintre Paris şi Istanbul a fost suspendat, ultima călătorie dintre cele două oraşe având loc la 19 mai.

Centenar sărbătorit în România comunistă
    Centenarul primului tren Orient Express s-a sărbătorit în 1983 şi, deşi în plin regim comunist, România nu a zis „pas”. Astfel, garnitura Nostalgie Istanbul Orient Express a trecut şi pe teritoriul românesc, evident atent monitorizată de autorităţi. Trenul de atunci era compus din 15 vagoane originale şi a parcurs traseul Paris, München, Linz, Viena, Budapesta, Bucureşti (Băneasa), Istanbul în perioada 2-7 mai. Călătoria costa nu mai puţin de 6.300 de franci elveţieni.

Elena Şerban

    Ruta Paris - Tokyo, cu bilet de 30.000 de dolari La sfârşitul anului 1988 s-a organizat o călătorie cu un tren Orient Express pe un traseu special: Paris - Tokyo. Călătoria a strâns „la start” doar 36 de călători, cea mai mare parte bogătaşi excentrici, care şi-au putut permite biletul de călătorie, ce a costat între 20.000 şi 30.000 de dolari. Traseul a traversat opt reţele feroviare naţionale, trecând prin Paris, Berlin, Varşovia, Moscova, Novosibirsk, Irkutsk, Harbin, Beijing, Hong Kong şi Tokyo.