- Acum mai bine de 1.200 de ani, grecii au construit un obiect cu care preziceau eclipsele şi mişcările astrelor În secolul II î.H., grecii au conceput un ingenios mecanism de calcul astronomic, denumit Antikythera (după numele insulei greceşti în largul căreia a fost descoperit), alcătuit din zeci de rotiţe dinţate. Conform unui studiu publicat recent în revista „Nature”, acesta permitea prezicerea, cu mare precizie, a eclipselor de Soare sau de Lună, cu o marjă de eroare de doar opt ore!
Marja de eroare este de opt ore! Eclipsele care se repetă în cadrul unui ciclu denumit Saros, ce durează aproximativ 19 ani, sunt notate pe o roată dinţată de dimensiuni mari. Această roată dinţată indica vechilor astronomi greci dacă următoarea eclipsă va fi de Soare sau de Lună, precum şi ziua şi ora la care se va produce. Cel puţin aşa susţin oamenii de ştiinţă care au studiat modul în care funcţiona Antikythera, artefact păstrat la Atena. Toate eclipsele suportă un decalaj de opt ore, pe o longitudine de 120 de grade în cadrul fiecărui ciclu.
„Prezice” şi ciclul Jocurilor Olimpice „Mecanismul Antikytherei este dotat şi cu o roată dinţată mai mică, ce permite ajustarea acestui instrument după acest decalaj de timp”, a explicat John Steele, unul dintre autorii studiului. „Ştim că mecanismul din perioada Greciei Antice, vechi de peste 2.100 de ani, permitea calcularea matematică a unor cicluri astronomice complexe. Am fost surprinşi să constatăm că acest instrument punea în evidenţă şi ciclul de patru ani după care erau organizate Jocurile Olimpice”, a declarat şi Tony Freeth, un alt membru al echipei de cercetători care a studiat acest instrument.
Angrenajul e executat cu precizie remarcabilă Examinând imaginile tridimensionale obţinute cu ajutorul razelor X, cercetătorii au reuşit să descifreze numele tuturor lunilor pe partea din spate a mecanismului compus dintr-un angrenaj foarte complex, format din cel puţin 30 de roţi dinţate. Execuţia detaliată a angrenajelor arată faptul că mecanismul putea urmări mişcările astrelor cu o precizie remarcabilă. El putea să urmărească mişcările Lunii şi Soarelui, să prezică eclipsele şi chiar să recreeze orbita neregulată a Lunii. Cercetătorii cred că mecanismul putea indica poziţia unei părţi a planetelor din sistemul solar.
Se aşteaptă alte noi descoperiri Starea avansată de degradare a misteriosului „calculator” al antichităţii ce a fost descoperit pe epava unei corăbii romane la începutul secolului al XX-lea, i-a împiedicat mult timp pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă felul în care funcţiona şi care era utilitatea sa. „Această tehnologie este extraordinară. De fiecare dată când ne apucăm să studiem acest mecanism descoperim ceva nou şi foarte sofisticat”, a mai declarat prof. Freeth.
În secolul II î.H., grecii au conceput un ingenios mecanism de calcul astronomic, denumit Antikythera (după numele insulei greceşti în largul căreia a fost descoperit), alcătuit din zeci de rotiţe dinţate. Conform unui studiu publicat recent în revista „Nature”, acesta permitea prezicerea, cu mare precizie, a eclipselor de Soare sau de Lună, cu o marjă de eroare de doar opt ore!