Main menu

header

cotnari wide

de Mariana Borloveanu

Începând cu Marea Schismă a Bisericii Creştine, Paştele se sărbătoreşte, de obicei, la date diferite la catolici şi la ortodocşi. În anul 2010, la 4 aprilie, şi în 2011, la 24 aprilie, ambele Biserici vor serba Învierea Domnului.

Catolicii se orientează după Calendarul Gregorian, iar ortodocşii, după cel Iulian
Data Paştelui ortodox şi a celui catolic este legată de echinocţiul de primăvară. Deşi între cele două religii există foarte multe asemănări, avem suficiente diferenţe în ceea ce priveşte cea mai importantă sărbătoare a anului. Una dintre cele mai semnificative este chiar data calendaristică a sărbătorii. De obicei, cele două confesiuni celebrează Învierea Domnului la interval de o săptămână, şi asta datorită modului în care se calculează. Catolicii se orientează după Calendarul Gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă l-a păstrat pe cel Iulian. Ambele au însă ca reper echinocţiul de primăvară.

Deniile, specifice doar Săptămânii Mari ortodoxe
Deniile sunt cele mai înălţătoare slujbe din Săptămâna Mare. Tradiţia creştină spune că, săvârşite în serile de joi şi sâmbătă, sunt cele mai importante din această perioadă. În Joia Patimilor se citesc cele 12 Evanghelii - pasaje din Biblie referitoare la patimile şi răstignirea Mântuitorului. În Vinerea Mare se cântă Prohodul şi se trece, conform tradiţiei, pe sub masă (numită şi aer).

Catolicii postesc numai de carne
În perioada Postului Mare există unele diferenţe. Ortodocşii postesc timp de şapte săptămâni, acesta fiind cea mai lungă perioadă de acest gen. Se mănâncă legume, fructe, în general produse vegetale, iar în anumite zile se dă dezlegare la peşte. Carnea, ouăle, produsele lactate şi tot ceea ce este de origine animală sunt considerate alimente „de frupt”. Credincioşii catolici ţin post patru sau cinci săptămâni, acestea presupunând evitarea cu desăvârşire a cărnii şi a preparatelor din carne. Spre deosebire de ortodocşi, aceştia pot mânca lactate şi dulciuri.

În Sâmbăta Mare se duce lumină la cimitir

În Biserica Ortodoxă, slujba religioasă din Sâmbăta Mare durează mult după miezul nopţii. După terminarea acesteia, credincioşii merg la cimitir, ducând Lumina luată de la biserică. Acest obicei se practică şi în cazul catolicilor. În Sâmbăta Mare are loc o slujbă religioasă compactă, la care participarea este obligatorie. În cadrul acesteia se cântă imnuri, au loc dialoguri şi se citesc pasaje din Biblie. La sfârşit, participanţii sunt împărtăşiţi cu ostie (pâine nedospită) şi se practică ceea ce se numeşte procesiunea - înconjurarea bisericii de preoţi şi de credincioşi. În după-amiaza zilei de duminică, atât la ortodocşi, cât şi la catolici se mai ţine o slujbă. Primii o numesc a doua Înviere, la care se citeşte Evanghelia în limbi diferite.