Main menu

header

cotnari wide

de Mariana Borloveanu

Învierea Mântuitorului revarsă în inimile credincioşilor bucuria triumfului binelui asupra răului, a vieţii asupra morţii, a credinţei asupra îndoielilor de orice fel. Miracole se petrec în lăcaşurile sfinte de pretutindeni şi toţi cei care au crezut cu tărie în puterea Mântuitorului, a Maicii Domnului, a Sfinţilor şi toţi cei care s-au rugat cu lacrimi fierbinţi vă pot mărturisi despre tămăduirea printr-o minune.

Pavel a plecat de la slujbă fără cârje
Ceea ce-am să vă povestesc acum am aflat de la maica Marina, de la Mănăstirea dintr-un Lemn. Cu 12 ani în urmă, ea a trăit bucuria unei familii din localitatea Ioneşti, care cu greu reuşise să ajungă la slujbă din cauza paraliziei dobândite de Pavel M. în urma unui accident de maşină. Deşi ploua torenţial în noaptea aceea de Paşte, Ecaterina l-a adus pe soţul ei la slujba de Înviere aici, la mănăstire. Maicile îl cunoşteau de la nenumăratele Masluri la care acesta participase şi se rugau de multe ori pentru sănătatea lui. În noaptea aceea, după terminarea slujbei, pe când credincioşii primeau Sfintele Paşte, s-a auzit un murmur de uimire în întreaga biserică. După ce a luat Paşte în faţa Icoanei Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului, Pavel a uitat de cârjele cu care venise şi a ieşit din biserică fără s-o mai aştepte pe soţia sa. Cătălin, fiul său, a rămas mut de uimire şi s-au îmbrăţişat în marea aceea de lumină ce vestea Învierea Domnului.

Simona a scăpat de demoni
La Mănăstirea Agapia, lumina Învierii are o coloratură aparte datorită cromaticii ce se revarsă din marea de flori ce inundă mănăstirea. În lumea aceea de basm am cunoscut-o pe Irina din Constanţa. Venise împreună cu prietena ei Simona (o fată frumoasă, cu ochi mari, dar extrem de introvertită), studentă la Teologie, care, de câţiva ani, era chinuită de furia demonilor. Aniţa, o elevă de la Seminarul Teologic, se afla întâmplător acolo şi a ajutat la calmarea bietei fete, care s-a zbătut timp de două ore. Când s-a mai liniştit, un părinte i-a citit o rugăciune şi a ajutat-o să primească Sfintele Paşte. Dacă până atunci se prăbuşea la atingerea celor sfinte, de data aceasta a luat cu bucurie bucăţica şi a ieşit de la Slujba de Înviere păşind într-o lume nouă. Era vindecată!

Un copil dorit cu lacrimi
Acum cinci ani petrecusem Sfintele Paşte în Bucovina şi ne-am oprit câteva zile la Durău. Seara, în jurul unui foc magnific, Andreea, un înger de copil, ţopăia şi se alinta în braţele tuturor, servindu-ne cu bomboane. În ziua aceea împlinise 3 anişori. Târziu în noapte, Ioana, mama ei, ne-a povestit cum ani în şir a aşteptat acest îngeraş şi că Dumnezeu i l-a dăruit după ce, cu trei ani în urmă, tot timpul cât a ţinut Slujba de Înviere s-a rugat cu lacrimi fierbinţi să aibă un copil. Şi minunea s-a împlinit!