Main menu

header

945 16 1de Simona Lazăr

Cu 9 ani în urmă, în prima zi de august, la vârsta de 71 de ani, se stingea din viață cel care a primit recunoașterea de a fi fost „cel mai bun cascador din Europa”: Szobi Cseh. Tatăl său lucra în domeniul bancar, mama fusese campioană națională la tenis, iar stră-stră-străbunicul său - un luptător secui care luptase, la un moment dat, într-o bătălie între unguri și cehi, unde „a dat gata atâția cehi, încât i s-a dat numele de Cseh”, explica artistul, atât numele său, cât și blazonul familiei, cu un secui care are spada întinsă, iar în vârful ei se află un... ceh!

Şi-a dorit de mic să devină... zburător!

S-a născut la 11 decembrie 1942, la Miercurea Ciuc, dar s-a mutat la Brașov, cu părinții, unde a urmat și școala. Pasiunea pentru sport și trupul său atletic le-a considerat întotdeauna ca fiind „o moștenire de familie”. Cu o soție campioană la tenis, tatăl său - economist de profesie - construise un teren de tenis în curtea casei lor. S-a antrenat de mic copil alături de mama sa și, probabil, ar fi ajuns la rându-i un bun tenisman, dacă nu și-ar fi dorit de mic să devină... zburător! La circ. Totuși, tenisul avea să aibă urmări... Nu în viața lui, ci în cea a unuia dintre bunii săi prieteni din copilărie, nimeni altul decât Ion Țiriac. „Prima rachetă de tenis pe care a văzut-o Ion Țiriac era de la mine. El juca hochei la Brașov și ați văzut unde a ajuns în cele din urmă”. Pe de altă parte, nu întâmplător alesese micul Szobi „zborul”. În tinerețe, tatăl său făcea „gigantica” la bară și fusese pasionat de mișcarea fizică toată viața. Totuși, nu-și dorea o existență de „circar” pentru fiul său, de aceea l-a obligat, putem zice, să meargă la facultate, să aibă un alt destin. N-a prea fost să fie, atunci: „Ce-mi trebuia mie școală? Din burta mamei am fost cascador! Zburam dintr-un copac în altul și uneori mă cățăram chiar pe Biserica Neagră din Brașov”. Totuși, avea să urmeze, în cele din urmă, o facultate, ba chiar și să ajungă profesor. A absolvit Institutul de Educaţie Fizică şi Sport și, mai târziu, a fost conf. univ. la Universitatea de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) din Bucureşti. Colaborator la peste 150 de filme artistice de lung şi scurt metraj în ţară şi în străinătate, din care 25 de producţii străine sau coproducţii, Szobi Cseh este și promotor al şcolii româneşti de cascadorie. La IEFS, prin anul III, fiind și foarte înalt, i s-a propus să se orienteze de la atletism spre numerele de circ. Așa a ajuns să activeze într-o echipă celebră pe atunci: Trupa Ganea. Mai târziu, în 1967, avea să pună bazele primei echipe de cascadori profesioniști din România. Iar în 1990 a înființat Asociația Cascadorilor Profesioniști din România.

Mihai Viteazul și Sergiu Nicolaescu

945 16 2Îl asociem pe Szobi Cseh cu câteva personaje din lumea românească a cinematografiei: actorul și regizorul Sergiu Nicolaescu, actorul Florin Piersic, scriitorul și scenaristul Eugen Barbu. Cu Sergiu Nicolaescu nu toate întâmplările au fost fericite, deși i-ai fi văzut alături pentru totdeauna. Filmele istorice ale regizorului aveau nevoie de cascadoriile curajoase ale lui Szobi. Colaborarea lor a început în 1967, la „Dacii” și au lucrat împreună și la „Mihai Viteazul”. Însă, cu toate că Szobi Cseh a înregistrat atunci multe cascadorii neobișnuite și, chiar, un record mondial pentru acele timpuri - o cădere de la 13 metri, regizorul a fost nemulțumit și a decis să nu îl mai folosească niciodată în filmele lui. Cel puțin nu la filmări, pentru că cei doi au mai colaborat, însă Szobi i-a fost doar instructor de lupte. A continuat o vreme, la Buftea, ca pirotehnist, apoi s-a întors la cascadorie și la actorie, în rolul lui Buză-de-Iepure, prietenul lui Mărgelatu. Pe de altă parte, filmul celor doi (același film care a fost „mărul discordiei”), „Mihai Viteazul”, este cotat, în topul IMDb ca fiind al treilea cel mai bun film istoric din toate timpurile! Szobi Cseh nu a ezitat să-l laude pe Nicolaescu, în ciuda disensiunilor dintre ei: „Sergiu ar merita să i se facă mai multe statui pentru contribuția pe care a avut-o la dezvoltarea cinematografiei românești. Cea mai mare calitate a lui Sergiu era tenacitatea. Îl vedeai că rezista o zi întreagă doar cu un iaurt și două cornuri. Seara, când lumea mai stătea la un șpriț, el se ocupa de hârtiile pentru a doua zi. Se culca ultimul și se trezea primul”.

Buză-de-Iepure

945 16 3Un personaj emblematic, care ni l-a adus dinainte pe Szobi Cseh, în dublă ipostază, de actor și cascador. Acesta a fost Buză-de-Iepure, în „Drumul oaselor”, „Tran- dafirul galben” sau „Misterele Bucureștilor”, toate filme regizate de Doru Năstase, cel care fusese secundul lui Nicolaescu, la „Mihai Viteazul”. Cum a ajuns artistul să joace alături de Florin Piersic, în seria „Mărgelatu”? Totul a început, se pare, de la o vorbă a lui Corneliu Vadim Tudor, care, impresionat de personalitatea cascadorului, i-ar fi spus lui Eugen Barbu, scenarist și producător al seriei: „Patroane, ăsta dărâmă toate popicele, dă-i un rol, că e bun”. Apoi, Suzana Gâdea l-a chemat pe același Eugen Barbu și i-a zis: „Ia uite, ăsta nu e nici cocoșat și știe să și vorbească. Tovarășu’ Barbu, mai dați-i roluri!”. Și uite așa și-a făcut Buză-de-Iepure loc în lumea de celuloid!

Florin Piersic, alias Mărgelatu

Una dintre cele mai frumoase prietenii din cinematografia românească a fost, fără îndoială, cea care i-a legat pe Florin Piersic și Szobi Cseh, pe Mărgelatu și Buză-de-Iepure. Se zice că, atât ca personaj, cât și ca actor, Buză-de-Iepure/Szobi Cseh l-a salvat din multe necazuri pe Mărgelatu/Florin Piersic. Prietenia lor „din viață” a fost exploatată de scenarist și de regizor pentru prietenia lor de pe rola de celuloid. La numai câteva ore după ce, pe 1 august 2014, cascadorul s-a stins din viață, renumitul actor mărturisea: „El era cascadorul care îmi arăta mie cum să mă bat, cum să conduc mașina, cum mă răstorn. Eu aș putea scrie o carte despre tot ceea ce s-a întâmplat între noi, prin ce aventuri am trecut - aventuri pentru film și aventuri de viață”. Și mai zicea marele actor român: „Eram atât de legați, încât tot ceea ce mi se întâmpla mie, el știa. Tot ce i se întâmpla lui, știam eu”.

„Nu mi-a fost niciodată frică de moarte!”

945 16 4Pentru cel care a revoluționat percepția lumii asupra cascadoriei de film și a inovat tehnici și metode de lucru în cascadorie - Szobi Cseh a fost primul metodist (maistru de lupte) angajat în cadrul Studioului Cinematografic București și apoi în Centrala România Film, Centrul de Producție Cinematografică - o întrebare ca aceasta vine firesc. I-a fost vreodată frică de un final implacabil, în timpul complicatelor acțiuni dintr-o cascadorie periculoasă? Răspunsul a venit la fel de firesc: „Nu, nu mi-a fost niciodată frică de moarte”, fără, însă, să fie vorba de vreo formă de inconștiență sau bravadă (chiar dacă unii ar spune că însăși cascadoria este inconștiență și bravadă, dar pentru Szobi Cseh nu a fost așa). De ce? Răspunsul l-a dat tot actorul-cascador: „Am reuşit să supravieţuiesc, am trecut prin cinci comoţii cerebrale. Ştiţi, obişnuiesc să fac o glumă în ceea ce priveşte moartea: nu mi-e frică de moarte, dar mă gândesc cu tristeţe la faptul că sigur nu-s gagici pe dincolo şi asta e plictistitor! În cascadorie, am trecut pe lângă moarte. De multe ori. Dar de fiecare dată am devenit mai puternic. Ştiu precis că există Dumnezeu şi nu mi-e frică de nimic”.

Neobișnuită poveste de dragoste

945 16 5Deși a fost căsătorit de două ori, Szobi Cseh spunea că numai pe cea de a doua nevastă a iubit-o cu adevărat. Era însurat, când a întâlnit-o, ea era elevă în ultimul an de liceu, dar asta nu i-a împiedicat să înceapă o relație și să o transforme într-o poveste pentru toată viața. „Singura femeie pe care am iubit-o este nevasta mea de acum. Am întâlnit-o pe când era la liceu. Am furat-o de acasă și ne-am mutat împreună într-o garsonieră, care avea doar linoleum pe jos. Am luat o ladă de la aprozar, care era noptiera, și o plapumă. Părinții ei erau speriați. Toată lumea știa că eram căsătorit. Dar ne iubeam. Când a terminat liceul, era însărcinată în șase luni. Am reușit să divorțez și a doua zi m-am însurat. Suntem împreună din 1975”, mărturisea Szobi Cseh. A fost împreună cu Simona aproape patru decenii. Și pentru el, a rămas aceeași ființă extraordinară care i-a furat ochii și sufletul: „Doamne, n-am văzut aşa frumuseţe în viaţa mea - m-am gândit - ochi căprui, păr brunet, lung. O nebunie!”. Cu cea de-a doua soție a avut doi băieți, Alexandru și Arpad, și apoi, firesc, a ajuns și bunic. Înainte de Simona, Szobi Cseh a fost căsătorit cu o celebră actriță, Ioana Bulcă. Era mai în vârstă decât el, dar reușea să țină în frâu spiritul năvalnic al cascadorului și actorului care deja furase inimile spectatorilor cu prezențele lui în filme precum „Dacii” și „Mihai Viteazul”. Asta până când liceanca de la „Dante Allighieri” i-a furat lui inima.

Calul i-a fost „frate” lui Buză-de-Iepure în toate filmele cu Mărgelatu Florin Piersic, iar lui Szobi Cseh i-a fost „frate” toată viaţa...

Centrul „Gladiator“

945 16 6În anul 2005, Szobi Cseh a pus bazele unui program destinat copiilor din mediul social defavorizat, având ca scop prevenirea și combaterea delincvenței juvenile. Centrul „Gladiator” a avut ca scop instruirea, educarea și antrenarea copiilor și tinerilor prin activități sportive și recreative. Szobi Cseh afirma că astfel se face o intervenție benefică în modelarea și reabilitarea trăsăturilor psiho-fizice ale copiilor săraci și cu probleme de integrare socială, printr-o metodă originală, creată chiar de către acesta. În 2008, actorul și cascadorul a derulat un alt program sportiv și recreativ-terapeutic, care avea ca beneficiari copii cu deficiențe fizice și psihice ori psiho-motorii. Ambele programe derulate de Szobi Cseh s-au bucurat, la timpul lor, de aprecieri și au avut rezultate notabile. Mărturisea promotorul lor: „Energia rea poate fi direcţionată pozitiv. Eu cred că cei răi pot deveni buni. Pentru că au o mare forţă de luptă. Şi să ştiţi că şi copiii cu handicap au reacţionat pozitiv în cadrul proiectului: unii dintre ei, când i-am luat, nu puteau face nimic, iar acum pot face acrobaţii, au devenit sociabili…”.

Cel mai cunoscut rol al lui Szobi Cseh a fost „Buză-de-Iepure“ din seria Mărgelatu. A apărut în toate cele 6 pelicule - „Drumul oaselor“, „Trandafirul galben“, „Misterele Bucureştilor“, „Masca de argint“, „Colierul de turcoaze“ şi „Totul se plăteşte“, iar prietenia cu Florin Piersic era la fel de reală şi pe ecran, şi în viaţa de zi cu zi

Lucruri mai puţin ştiute despre Szobi Cseh

  • A semnat regia artistică a mai multor cascadorii realizate în deschiderea Campionatului Mondial de Călărie - Obstacole din Olanda în 2001;
  • A realizat spectacolul de deschidere a Campionatului Mondial de Judo Bucureşti România în 2002;
  • A fost coordonatorul Şcolii de Cascadorie din Germania;
  • Trei fraze rostite de-a lungul timpului îl definesc: „Aș fi vrut să mă nasc acum 500 de ani: aș fi fost rege!”; „Eu sunt Szobi Cseh şi n-am dat înapoi niciun pas, în viaţa mea”; „Când eram pe muchie, mi-a căzut fisa de la Dumnezeu: trebuie să ies campion, să nu mă las înfrânt!”.

Omul recordurilor

Aminteam despre săritura de la 13 metri, din filmul „Mihai Viteazul”, dar au existat și alte recorduri, din filme sau din spectacole de cascadorie, pe care Szobi Cseh le-a făcut „en fanfare”, aproape fără emoție. Le amintea chiar el, într-un interviu: „În 1976, am căzut  de la 37 de metri, cu spatele în jos, la furnalul de la Copşa Mică, mai târziu am sărit de la 80 de metri cu maşina, în Marea Nordului. În anul 1985, am făcut o săritură cu un microbuz deasupra unui lac, scufundat la 20 de metri, la Magdeburg. În timpul zborului, a fost declanșată explozia microbuzului încărcat cu trotil”. Recorduri mondiale a realizat și în seria „Mărgelatu”, precum acestea: o săritură prin geam cu calul, o cădere pe spate cu calul într-o prăpastie de peste 70 de metri. Să adăugăm aici și multele sale invenții (că tot am amintit despre ele), unele dintre ele preluate în cinematografia mondială. Trambulina elastică a fost utilizată prima oară în redarea efectului de zbor al personajului în urma unei explozii (1967). Trăgătoarea este folosită pentru prima oară în lume, în căderile cu calul, făcându-le mai spectaculoase și mai sigure atât pentru cascador, cât și pentru cal (1970). Țarcul pentru aglomerarea cailor în filmarea secvențelor de luptă călare, covorul mișcător pentru căderile simultane ale cailor (1970) se numără, de asemenea, printre invențiile lui. Bătuta este un dispozitiv de aruncare a oamenilor, cailor etc. din poziții statice (1972). O altă invenție este utilizarea cablurilor, pentru prima oară în România, în redarea cât mai spectaculoasă a efectelor de împușcături, explozii, lovituri (1974).

Ştiaţi că...

... în anul 1985, Szobi Cseh este menționat de revista germană „Bunte” drept cel mai bun cascador de pe continent? Era la a treia sa prezență la Festivalul „Sommer Film Tage”;

... între anii 1999 şi 2002, Szobi Cseh a colaborat la filmarea secvențelor de acțiune în peste 10 filme străine, între care se numără și „Amen”, în regia lui Costa Gavras?

... a avut cinci comoții cerebrale, dar a scăpat de ele „ca prin urechile acului”?

... pe mormântul lui Szobi Cseh se află un monument sculptat chiar de el?

... după moartea lui Eugen Barbu, a început să scrie scenarii de film, dar, din păcate, nu a avut succes?