Main menu

header

938 27 1de Roxana Istudor şi Daniel Alexandrescu

Cât de mult din comportamentul oamenilor este predeterminat de biologia de bază, mai precis de ADN? Specialiștii asistați de mașini sofisticate încearcă să pătrundă în lumea deciziilor pe care le iau oamenii și implicit în interiorul mecanismelor unuia dintre cele mai puțin cunoscute organe: creierul.

Codul care determină alegerile

938 27 2În subteranele unei clădiri de la periferia capitalei Islandei, Reykjavik, un robot amestecă metodic mostre de sânge congelat prelevat de la zeci de mii de oameni din întreaga lume. ADN-ul este extras și apoi introdus în mașini de secvențiere care împletesc liniile unice care formează baza identității fiecărui individ. Apoi, algoritmii de inteligență artificială conectează acest cod genetic - sau genom - cu informații detaliate deținute în biobănci, în căutarea legăturilor pe care oamenii de știință le-ar putea considera semnificative statistic. Compania islandeză deCODE genetics a secvențiat mai multe genoame întregi - peste 400.000 - decât orice altă instituție din lume. Prin acest proces, a adus contribuții majore la înțelegerea riscului moștenit de boli, dar, în același timp, a inspirat utilizarea aceluiași sistem pentru a pătrunde adânc în psihicul uman și a găsi conexiuni între genom și personalitățile și deciziile oamenilor. Aceste tipuri de studii au atins granița intimă a legăturilor dintre codul genetic și alegerile de viață. „Priviți ca specie, oamenii au apărut pe baza informațiilor care trăiesc în genom și abia apoi a interacțiunii acestora cu mediul”, afirmă Kari Stefansson, om de știință islandez care a fondat deCODE.

ADN moștenit plus mutații dobândite

Cercetările asupra genomului uman au scos la iveală o imagine complexă a felului în care oamenii reacționează atât de diferit la aceleași lucruri sau situații. Proiectul Beyond the Genome examinează de peste două decenii schimbarea de paradigmă în înțelegerea geneticii, inclusiv cât de extinsă poate fi influența genelor asupra stilului de viață. Stefansson susține că la mijloc este un amestec complex de ADN pe care oamenii îl moștenesc de la părinți, împreună cu aproximativ 70 de mutații genetice spontane dobândite întâmplător, toate acestea dictând în mod inconștient comportamentul la o mare parte dintre situațiile de fiecare zi. De pildă, potrivit experților, modificările genetice subtile ale receptorilor de gust determină preferința pentru cafea sau ceai, genetica jucând un rol major și în înclinațiile sau aversiunile oamenilor, de la cât de mult le place să facă mișcare până la lucrul singur sau în echipă. Un sondaj efectuat pe 2.000 de adulți britanici a sugerat pentru prima dată că ar putea exista o genă de… hobby. Practic, simpla privire la arborele genealogic al unei persoane și la distracțiile preferate ale strămoșilor sugerează o înclinație puternică spre anumite tipuri de activități.

„Decodarea” abilităților native

Studiile de secvențiere genomică încep să explice de ce există anumite preferințe ale oamenilor pentru anumite activități, precum și atitudinile lor în fața provocărilor vieții, a felului în care muncesc, se distrează sau mențin relații. Stefansson descrie modul în care experții de la deCODE au găsit chiar și o anumită variantă de genă care determină dacă cineva este atras de… cuvinte încrucișate: „Acum știm că, dacă există acest hobby transmis genetic, o persoană va rezolva cuvinte încrucișate chiar dacă se pricepe sau nu”. De asemenea, diverse start-up-uri tehnologice de pe teritoriul SUA au căutat ani la rând așa-numitele gene ale talentului, variante genetice care ar putea conferi o putere naturală înnăscută sau abilități unice, permițând unei persoane să fie îndreptată către zonele în care are cel mai mult de oferit. La rândul lor, geneticienii de la Institutul Max Planck, din Leipzig, Germania, au încercat recent să stabilească legături între o genă numită ROBO1, care controlează dezvoltarea materiei cenușii într-o parte a creierului implicată în reprezentarea numerelor, și abilitățile matematice ale unui copil. Cercetările continuă.

Predispoziții fără urmări obligatorii

Genetica s-a dovedit a exercita cea mai mare influență la capitolul trăsături de personalitate. Potrivit specialistului Danielle Dick, de la Universitatea Rutgers, din New Jersey, autoarea cărții „The Child Code” („Codul copilului”), majoritatea dimensiunilor personalității cuiva - extrovertit, introvertit, conștiincios, agreabil, impulsiv, chiar creativ - au o certă componentă genetică. „Ceea ce am descoperit reflectă faptul că genele influențează modul în care se formează creierul oamenilor, ceea ce are impact asupra modului în care aceștia gândesc și interacționează cu lumea. Unii au creier mai înclinat să caute experiențe incitante sau noi, mai predispus să-și asume riscuri sau mai atras de recompense imediate”, detaliază Dick. Pot exista avantaje pentru toate aceste caracteristici: antreprenorii, directorii generali, piloții de luptă și sportivii care concurează în sporturi extreme tind să aibă succes în activitate dacă au un astfel de creier. Pe de altă parte, o proporție mai însemnată dintre persoanele cu genetică specifică gândirii creative sunt predispuse la afecțiuni mintale. Un studiu recent a folosit date de la aproximativ 1,5 milioane de oameni pentru a identifica variantele de gene legate de impulsivitate - s-a descoperit că persoanele impulsive genetic au tendința de a dezvolta ADHD în copilărie. „Este clar că ADN nu este destin. Genele influențează dispozițiile oamenilor, care au efect asupra tendințelor naturale, dar asta nu înseamnă că oamenii care le au vor avea obligatoriu probleme”, spune Dick.

Nicola Pirastu, expert la institutul de cercetare Human Technopole, din Italia, a descoperit că genetica determină preferința pentru fructe și legume sau, dimpotrivă, pentru alimente bogate în calorii

Tendinţa de a menţine (sau nu) relaţii sociale

Potrivit cercetărilor internaționale, mediul de familie și de viață poate avea un impact major asupra felului în care genetica fiecăruia îi determină viața ca adult. „Un mediu pozitiv poate reduce susceptibilitatea genetică și chiar o poate inversa”, argumentează Cecilia Flores, profesor de psihiatrie la Universitatea McGill, din Canada. Mai mult, specialiștii în știință socială au descoperit că studierea interacțiunilor gene-mediu poate explica de ce unii oameni sunt mai potriviți să mențină relații pe termen lung decât alții. Sociologii de la Școala de Sănătate Publică Yale au derulat un studiu asupra a 178 de cupluri căsătorite, cu vârste cuprinse între 37 și 90 de ani, și au descoperit că genetica joacă un rol în determinarea alegerilor de prieteni și chiar de parteneri romantici. Genele joacă un rol important în capacitatea de a menține o relație stabilă și fericită de-a lungul anilor, afirmă experții. „Oamenii au tendința de a forma relații sociale cu persoane care sunt mai asemănătoare genetic cu ei. Genele care controlează aceste trăsături au influență asupra alegerilor din relațiile oamenilor”, explică epidemiologul Andrew Dewan.