Main menu

header

734 2 1de Silviu Ghering şi Eduard Popa

Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puţin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare şi curat al bogăţiilor şi frumuseţilor uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.

Meteorele României sunt în „Athosul de la Vâlcea“

Meteorele grecești sunt vestite în toată lumea. Mănăstirile construite pe vârful giganticelor stânci care țâșnesc din pământ ca niște nave extraterestre împietrite în nemurire par ireale, puse acolo parcă de alte civilizații... Ei bine, România are și ea meteorele ei. Două. Două mănăstiri absolut divine care par proiecţiile Raiului pe Pământ. Două mănăstiri ridicate pe culme de munte, cu temelia înfiptă în stâncă și cupolă înfiptă în cer. Două mănăstiri din județul Vâlcea, considerate Athosul României datorită numeroaselor lăcașuri religioase din zonă.

Mănăstirea Arnota se înalță la un kilometru spre cer

Trecătorii, fie cu griji sau dorință de odihnă, prin Depresiunea Horezu sunt surprinși de o construcție albă ce se zărește undeva pe vârful Muntelui Buia din Masivul Parâng. Situată la marginea unei cariere de piatră, pe un mic platou, Mănăstirea Arnota este unul dintre puținele lăcașuri sfinte construite la... un kilometru spre cer, ctitorie a domnitorului Matei Basarab și a soției sale Elina la începutul veacului al XVII-lea. Panorama care se oferă vederii până dincolo de Măgura Slătioarei taie răsuflarea privitorului. Se vede pitorescul drum al mocăniței, turlele impozante ale Mănăstirii Bistrița și tot Costeștiul, veche așezare păstorească la 56 km de Râmnicu Vâlcea. La Arnota se ajunge dinspre amintita Mănăstire Bistrița (din comuna cu același nume), după 6 km pe un drum de piatră. Există și o potecă mai directă, de numai 3 kilometri, dar greu accesibilă pe ploaie sau pe zăpadă.

Tragedia care a „născut” o stațiune pe Vârful Romani!

A doua meteoră vâlceană are o obârșie tragică. Un sibian cu nume predestinat, Dumitru Creștin, a ridicat la peste 1.700 de metri altitudine, la 20 km de orașul Horezu, pe platoul Romanii de Sus, spre Vârful Romani, o mănăstire de maici cu hramul Adormirii Maicii Domnului și arhitectură brâncovenească, în memoria fiicei sale Alina Maria, plecată în cer la numai 25 de ani în urma unei operații nereușite la stomac, în 2011... Aproape de ceruri, se naște a 90-a localitate a Vâlcii, o poveste de succes a îmblânzirii crestei Munților Căpățânii, stațiunea Vârful Romani, deja o comunitate care numără peste 100 de pensiuni, cabane, case de vacanță, răsfirate pe tot platoul muntelui, în jurul Mănăstirii Alina-Maria, lăcașul de cult situat la cea mai înaltă altitudine din România.

„Viitorul va aduce aici, sus, la 1.750 de metri, una dintre destinațiile turistice de excelență ale României. Lucrăm la un proiect distinct privind promovarea zonei, dar, obligatoriu, și la un program ecologic, astfel încât muntele să fie respectat, chiar dacă interacționează cu omul“ (Nicolae Sărdărescu, primar Horezu)