de Carmen Ciripoiu
Nu și-a petrecut niciodată vremea pe un palier, ci a stat mereu doar în camera împlinirii. Și-a propus să fie fericită și atunci o bucățică din marea fericire dată de Dumnezeu a ajuns și la ea. Marii actori au spus că drama se face singură, dar pentru comedie a trebuit să ai ceva venit de Sus. Așa că Domnul a fost bun cu Stela Popescu și i-a dat ceva în plus… Apoi a ajutat-o să joace comedia în cel mai serios mod posibil, ridicând bursa umorului la cele mai înalte cote. Chiar dacă și-a pus sufletul „pe tavă” în fața tuturor celor care au divinizat-o, există totuși câteva lucruri mai puțin știute despre Regina Teatrului de Comedie, Stela Popescu.
Prezentatoarea primei ediții a Festivalului Cerbul de Aur!
Marea doamnă a teatrului românesc a avut privilegiul să prezinte, alături de un alt gigant al României, Iurie Darie, prima ediție a Festivalului Cerbul de Aur, din anul 1968. În mărturisirile sale, Stela Popescu a afirmat că, deși a fost o obișnuită a televiziunilor și în acea perioadă, a avut emoții uriașe: „Jucam enorm de mult la televiziune, învățam repede, imediat intram în problemă, eram apreciată. Am atâtea materiale filmate, încât aș putea face un ciclu întreg de CD-uri, dar asta e altă poveste... Și mi-am făcut două rochii, iar în ultima clipă, la Brașov, m-au anunțat că nu voi mai deschide eu festivalul, ci voi prezenta spectacolul de după concurs. În locul meu a fost o actriță, Luminița Iacobescu, frumoasă foc. La primul spectacol, Luminița a fost catastrofă. Eu prezentam partea în franceză. Cel care mă ajuta la prezentarea în franceză a fost Octavian Paler. Era ambiția să iasă totul fenomenal. Tudor (n.r. - Vornicu) era nebun de ambiţie, Paler era atunci președintele festivalului și voiam să iasă totul perfect. Și la ora 1:00 noaptea mi-a bătut la ușă Lazarov (n.r. - Valeriu) și a spus: «Mâine intri și prezinți festivalul». A doua zi eram la coafor și m-a chemat cineva la Recepție, mi s-a spus să plec acasă la mama, că nu se simte bine. Am fugit la mama, în Brașov, cu un taxi, mama cosea și mă întreabă: «Da’ ce-i cu tine aici?». Nu era nimic adevărat legat de mama, că nu îi e rău. Cineva dăduse telefon să-mi strice ziua, așa ceva nu mi s-a mai întâmplat. Dar mi-am făcut un obicei: dacă cineva spunea ceva, ziceam că nu mă interesează! Asta a fost latura care m-a salvat în carieră, nu am fost disperată după carieră. Mama n-a vrut să mă fac artistă, mereu mi-a zis «Ei, ai avut noroc». Asta a fost cu Cerbul de Aur, m-a ajutat mult domnul Paler, am prezentat cu Iura (n.r. - Iurie Darie), era frumos, deștept, avea ținută, era înalt, subțire, el până la 60 de ani putea purta costumul din liceu”.
A arbitrat un meci demonstrativ de fotbal între actori de renume și foste glorii ale Jiului Petroșani
Actriță, soție, profesor, prietenă, sfătuitoare, dar și… o mare împătimită a sportului, pe care însă nu l-a practicat, pentru că timpul nu i-a permis. Dar Stela Popescu a fost și o mare microbistă, fiind extrem de apropiată de echipa de fotbal Progresul București. Potrivit www.gsp.ro, Steluța și-a luat în serios și rolul de arbitru în anul 1981, când a fost prezentă la inaugurarea Stadionului Jiul din Petroșani, unde a arbitrat un meci demonstrativ, între artiști de renume, printre care Horia Căciulescu, Puiu Călinescu, Ștefan Bănică, și mai multe foste glorii ale Jiului Petroșani. Mărturii ale pasiunii inedite stau imagini cu actrița pe Stadionul Progresul în cartea lui Valentin Căltuț, intitulată „Fotbal în Parcul cu Platani”. De asemenea, timp de 24 de ani, cât a jucat la Teatrul de Comedie, vara, când se încheia stagiunea teatrală, i-a încântat pe cei care au iubit comedia la cel mai înalt nivel, la Revistă, la Grădina Boema. În acel loc a strălucit în seria de spectacole Boema, precum „Mama Boema”, „Boema, slăbiciunea mea” și multe altele, care s-au înscris în peisajul antiputere pentru vremea aceea, având un succes fulminant.
Colecționară de opere de artă și de... clovni
Cine a trecut măcar o singură dată pragul casei Stelei Popescu a simțit cum se transpune într-o cu totul altă lume. Pentru că inegalabila actriță a fost și o mare colecționară de artă, având o serie impresionantă de obiecte de ceramică, clovni și multe alte piese minunate, adunate cu dragoste din toate colțurile lumii. Tot Stela Popescu a fost posesoarea ultimului tablou semnat de Ion Pacea, care i-a aparținut lui Toma Caragiu, pe care l-a achiziționat după moartea actorului de la soția acestuia, dar și a unor lucrări pictate de Ștefan Luchian. Stela Popescu a mărturisit că atunci când s-a căsătorit cu marea sa iubire, Puiu Maximilian, i-a cerut un singur lucru: 700 de rochii. La rândul său, acesta și-a exprimat dorința: „Și eu vreau doar un câine și o casă pe lac”. Pentru că i-au plăcut oglinzile, a avut în minunata sa casă nu mai puțin de șapte, unele foarte valoroase, în care artista s-a privit întotdeauna cu admirație. Doamna teatrului de revistă nu și-a început niciodată o zi fără să consume o ceșcuţă cu cafea și niciodată nu a apelat la ajutorul cuiva să o machieze. A mărturisit că nu a suportat să poarte pantaloni până la 30 de ani, pentru că nu i-au plăcut, dar „acum numai pantaloni pun, deși am avut norocul să nu se deterioreze picioarele mele, arată bine, dar pantalonul este extrem de practic”.