Main menu

header

cotnari wide

647 23 1de Roxana Istudor şi Alexandru Brădescu

Există o țară în care noaptea domină aproape integral toată iarna, unde vulcanii sunt mai agresivi decât în alte părți, unde condițiile naturale sunt aspre, iar în secolul al XIX-lea încă domneau sărăcia și ignoranța. Astăzi, locuitorii Islandei sunt cei mai longevivi și cei mai fericiți pământeni...

Reţeaua fast-food, dispărută definitiv

Criza economică majoră pe care au traversat-o Europa și mare parte a lumii lovea în plin și una dintre țările cu cel mai mare venit pe cap de locuitor: Islanda. Printre efecte a fost... dispariția restaurantelor McDonald’s. Căderea dramatică a monedei naționale, în 2009, a făcut ca vânzările de fast-food să scadă serios, iar directorul lanțului din Islanda, Magnus Ogmundsson, a anunțat că nu sunt condițiile economice cel mai propice pentru a ține restaurantele deschise. McDonald’s și-a închis afacerea islandeză și a dispărut, dar interesant de menționat este faptul că revenirea economică a țării nu a însemnat și redeschiderea rețelei de fast-food. Aici, oamenii mănâncă mult mai sănătos...

Dietă simplă, cu peștele în prim-plan

647 23 2Unul dintre motivele longevității și stării de sănătate excelente a islandezilor este dieta lor. Majoritatea locuitorilor au sere personale în care cultivă legume și fructe fără pesticide. Carnea roșie lipsește aproape cu desăvârșire, preferat fiind peștele. În meniul islandezilor domnesc lactatele, în special cele locale, tradiționale, precum și cartofii. De sute de ani, islandezi de toate generațiile iau o lingură cu ulei de ficat de cod („lýsi”) la micul dejun. O rețetă delicioasă care atestă simplitatea meniului islandez este plokkfiskur, mai exact, pește fiert amestecat cu cartofi și cu un sos alb până devine pastă. Se servește pe pâine țărănească, și fiecare familie are felul propriu de a prepara acest fel de mâncare delicios.

Descurajarea fumatului

647 23 3În secolul trecut, când fumatul era o modă și guvernele țineau cont de lobby-ul marilor producători de țigarete, Islanda lua primele măsuri de descurajare a acestui obicei. Mergând „împotriva curentului”, autoritățile de aici instituiau încă din anii ’70 avertismente pe pachetele de țigări. În deceniile care au urmat, restricțiile s-au tot extins, Islanda fiind mereu în fruntea luptei duse cu fumatul: în 1984 trecea prima lege de control a tutunului, se interzicea vânzarea de țigări minorilor, apoi era oprit fumatul, rând pe rând, în clădiri publice, în mijloacele de transport, la locul de muncă. Pe lângă interdicții au fost instituite măsuri complementare, cum ar fi sprijinul calificat pentru fumătorii care doreau să renunțe, fonduri în plus pentru lupta cu această dependență, scoaterea din vitrine a pachetelor de țigări. În aceste condiții, prevalența fumatului a scăzut la jumătate încă din 1991. Lupta continuă cu un plan pe zece ani, care include măsuri și mai drastice, cuplate cu o creștere continuă a prețului țigărilor.

Eliminarea adicțiilor tinerilor

647 23 4Cei mai „curați” tineri din Europa sunt islandezii. Procentul adolescenților care consumă alcool a scăzut de la 42%, în 1998, la 5% în 2016. Mijloacele pe care le-au folosit autoritățile au fost relativ simple, dar radicale și s-au dovedit de mare efect. Începând cu 1992, apoi în 1995 și în 1997, liceenii au completat chestionare cu tot felul de întrebări din care specialiștii să-și dea seama ce potențial de a dezvolta dependențe există. Apoi, tinerii cu risc de a cădea pradă viciilor au fost chemați în instituții unde au fost învățați orice au vrut - dans, arte marțiale, pictură, muzică etc. - și au participat la cursuri speciale despre evaluarea propriei persoane și interacțiunea cu societatea. Rezultatele studiilor au modificat și legislația - a devenit ilegală vânzarea de alcool tinerilor sub 20 de ani, iar copiii nu au mai avut voie să stea pe stradă după ora 22:00 iarna și după miezul nopții vara. La toate acestea s-au adăugat o politică de întărire a legăturii părinți-școală și fonduri guvernamentale speciale pentru activitățile recreaționale ale copiilor, iar rezultatele nu au întârziat: între 1997 și 2012, numărul tinerilor care își petrec weekendul cu familia s-a dublat.

Respect pentru mediu

647 23 5Islandezii nu ar putea fi sănătoși și fericiți dacă nu ar trăi într-un mediu curat. Populația și autoritățile păstrează cu sfințenie prospețimea naturii în care abundă cascadele, râurile, gheizerele, ghețarii și peșterile magice, pline de turiști. Se poate spune că islandezii nu prea știu ce este poluarea. La robinet curge cea mai proaspătă apă potabilă cu putință, râurile sunt atât de curate, încât devin terapeutice, aerul este pur, iar respectul pentru natură, deplin. De pildă, în anumite sanctuare ale păsărilor, vizitatorii nu au voie să facă fotografii, ca să nu streseze zburătoarele. Per ansamblu, măsurile guvernamentale de protecție a mediului, precum și apărarea de islandezi a comorilor naturale ale țării au plasat Islanda, în 2016, pe locul doi în lume la capitolul grijă față de mediu, după Finlanda, mai exact în topul mondial al performanței la categorii ca impactul asupra sănătății oamenilor, calitatea aerului, apă, agricultură, păduri, pescuit, biodiversitate, climat și energie.

Islanda a devenit recent prima țară în care nu se mai înregistrează aproape deloc copii cu Sindrom Down, grație introducerii unor teste de sânge și cu ultrasunete în timpul sarcinii

Cercetări de ultim moment arată că există o genă prezentă la 1% dintre islandezi care oferă protecție totală în fața Alzheimer (menshealth.com)

Longevitatea cea mai mare

647 23 6O medie pe zece ani, în perioada 2005-2014, a speranței de viață în Europa a relevat Islanda cu 80,2 ani la bărbați, cea mai mare de pe continent. În același an, Organizația Mondială a Sănătății menționa că islandezii cu speranța de viață menționată treceau pe primul loc în lume, devansându-i cu 14 luni pe japonezi. Care sunt secretele? Pe lângă dieta sănătoasă și mediul curat, sistemul sanitar este unul de top, mamele nu-și fac griji dacă au copii de tinere, întrucât statul se ocupă de ei în cele mai bune condiții, iar mortalitatea infantilă este cea mai redusă din Europa. În orice moment, printre locuitorii Islandei se pot număra între 30 și 50 de persoane care au împlinit 100 de ani, ceea ce este remarcabil, dată fiind populația totală, de circa 335.000 de persoane. Astăzi, cu 82,86 de ani speranță de viață, islandezii îi devansează și pe ceilalți nordici longevivi și fericiți (suedezii și finlandezii).