Main menu

header

624 2 2de Silviu Ghering

Immanuel Kant a fost unul dintre cei mai mari filosofi din perioada Iluminismului în Germania. S-a născut la 22 aprilie 1724, la Königsberg, în Prusia Orientală (astăzi Kaliningrad, în Federaţia Rusă), cel mai mare dintre cei cinci copii care vor atinge maturitatea din cei nouă născuți ai unui meșter șelar și ai soției sale, ambii credincioşi fervenţi ai Bisericii Luterane, care i-au dat o educație riguroasă, pioasă, dar deschisă cunoașterii. La 8 ani a intrat la şcoala pe care o conducea pastorul familiei, şcoală în limba latină, în care a dobândit dragostea pentru clasicii latini. În 1740 s-a înscris la Universitatea din Königsberg, ca student la Teologie. Deşi se hotărâse să urmeze o carieră academică, moartea tatălui său, în 1746, l-a făcut să se retragă şi să caute un mijloc de a-şi câştiga existenţa. A găsit o slujbă de profesor particular şi, timp de nouă ani, a lucrat pentru trei familii bogate. Astfel a pătruns în societatea înaltă a oraşului și a dobândit un statut social. În 1755 a absolvit Universitatea şi a obţinut postul de privatdozent (lector). Universitatea îl numește în 1765 sub-bibliotecar la Biblioteca Regală, post foarte prost plătit (va renunța la el în 1772) pentru a spori firavele sale venituri. În 1770 ajunge, în fine, profesor titular la catedra de logică și metafizică. În 1780, devine membru în Senatul Universității, iar în 1787, membru al Academiei de Științe din Berlin. În 1786 este numit rector, titlu conferit de Regele Frederic al II-lea al Prusiei. Anul 1781 consemnează apariţia monumentalei sale lucrări „Critica raţiunii pure”. Odată cu această carte, lumea spiritului suferă o transformare din temelii în spaţiul occidental: niciun gânditor apusean nu va mai putea filosofa fără să se raporteze, într-un fel sau altul, la „kantianism”. Nu a fost căsătorit și nu a trecut niciodată de granițele țării. În 1797, slăbit de vârstă, renunță la învățământ și își petrece ultimii ani într-o retragere studioasă și solitară. Moare la 12 februarie 1804, după o lungă perioadă de slăbiciune fizică și intelectuală, în vârstă de 79 de ani. Ultimele sale cuvinte au fost „Es ist gut” („E bine”).