Main menu

header

620 28 1de Roxana Istudor şi Valeria Roman

O tendință îngrozitoare face să se cutremure opinia publică din Rusia, Kazahstan și Kârgâzstan - jocul online denumit „Balena albastră”, care îndeamnă tinerii la sinucidere. În ultima perioadă, pare să se fi extins spre Europa, generând alertă maximă în rândul autorităților din Republica Moldova, România și Marea Britanie.

Capcană fatală

Între 2013 și 2016, o echipă de infractori din Rusia a stabilit opt grupuri virtuale care să determine tinerii să se sinucidă, în cadrul unei provocări online denumite „Balena albastră”. Ca urmare, un număr de 130 de adolescenți care au comis gestul fatal par să fi avut ca motivație participarea la acest joc extrem de periculos. Autoritățile din Federația Rusă au anunțat deja o arestare în acest caz; omul din spatele acestei oribile fapte este suspectat a fi Filip Budeikin, acuzat de a fi împins cel puțin 15 tineri spre sinucidere. În cadrul unui teribil interviu acordat recent saint-petersburg.ru, suspectul a declarat că numărul real al tinerilor care i-au căzut victime este de 17. Cinic și detașat, Budeikin a afirmat că aceștia au murit „fericiți”: „Le-am oferit ceea ce nu aveau în viața reală - căldură, înțelegere, conexiune”.

Sarcinile groazei

620 28 2Intrarea în „Balena Albastră” devine accesibilă după înscrierea pe o pagină dedicată. Tinerii dispuși să pătrundă „în joc” intră sub tutela unui „ghid”, care se transformă într-o veritabilă „călăuză spre moarte”: în următoarele 50 de zile, acesta le cere tinerilor să îndeplinească anumite sarcini, câte una în fiecare zi. Astfel, în prima zi jucătorul trebuie să-şi deseneze pe mână simbolul unei balene. În ziua următoare, i se cere să se trezească la ora 4:20 și să se uite la filme de groază. Apoi, succesiv, urmează automutilarea: tăieturi cu cuţitul sau cu lama pe mână. Aceste sarcini trebuie confirmate. În zilele următoare, sarcinile devin, progresiv, din ce în ce mai sadice; în a 26-a zi de joc, ghidul îl anunţă pe jucător ziua şi ora la care va muri. De la ziua 30 la 49, jucătorul trebuie să se trezească la aceeași oră, 4:20, şi să se uite la filme de groază, să se taie zilnic pe mâini şi să se retragă din mijlocul familiei. În ultima zi, sarcina este să se sinucidă, moment în care se consideră că a învins jocul.

Una dintre victime este Galina Sibiryakova, de 19 ani, din Karaganda, Kazahstan. A fost găsită decedată de părinții care au declarat că tânăra își folosea telefonul pentru a sta în contact permanent cu o persoană străină, notează „Astana Times”. Teroarea aplicată tinerilor este extinsă - nu se mai poate ieși din joc, sub amenințarea că familiile vor fi atacate dacă nu urmează regulile. Unul dintre adolescenții care au încercat să se opună a declarat că a primit un mesaj de tipul „Mama ta nu va mai ajunge mâine la stația de autobuz”. Un alt participant care și-a păstrat anonimatul a povestit că a încercat să-și blocheze „ghidul”, care a replicat: „Nu te poți ascunde de noi”.

Propaganda „dusă prea departe”

În Rusia, țara cea mai afectată de acest fenomen, un grup de activiști susținuți de Kremlin au trecut la supravegherea rețelelor sociale. Denumită „Gardienii media”, echipa face parte dintr-un grup format încă din anul 2005 pentru angajarea civică a tineretului. În ultimii ani, însă, aceștia au fost nevoiți să se concentreze pe conținutul online care promovează în rândul tinerilor automutilarea, consumul de droguri, alte comportamente dăunătoare, inclusiv îndemnul la sinucidere, care a costat până acum doar în Rusia viața a circa 130 de tineri, notează newstalk.com. „Propaganda în favoarea sinuciderii a ajuns prea departe și se pare că este o problemă serioasă pentru psihologi”, argumentează Anna Rogacheva, liderul grupului. Și autoritățile din Kazahstan au trecut imediat la contraofensivă: ministrul de Interne Kalmukhanbet Kasymov a declanșat crearea unei baze de date la nivel național a utilizatorilor platformelor media.

Kârgâzstan în alertă

La rândul ei, poliția din Kârgâzstan verifică școlile în căutare de tineri care să prezinte tăieturi pe brațe (unul dintre semnele distinctive ale participării la acest joc) sau mesaje suspecte pe telefoanele mobile. Totul a pornit de la sinuciderea unui tânăr în capitala țării, Bishkek, care a declanșat imediat o amplă operațiune de verificare a activității online cu potențial periculos. Inspecțiile poliției printre tineri sunt inopinate, cu atât mai mult cu cât accesarea link-urilor care conțin cuvântul „balenă” a cunoscut creșteri spectaculoase în ultima perioadă. Panica a cuprins și politicul - un membru al Parlamentului, Maksat Sabirov, a făcut apel la blocarea accesului către aceste site-uri care îndeamnă la sinucidere. Alți parlamentari au cerut chiar interzicerea telefoanelor mobile în școli. Dar toate aceste măsuri sunt dificil de implementat în condițiile în care internetul este un spațiu nelegiferat, iar susținătorii libertății de exprimare au reacționat imediat împotriva oricăror restricții…

Contagiunea spre vest

Jocul „Balena albastră”, cu îngrozitoarele consecințe ale participării la el, a ajuns și în Republica Moldova. Urmarea - trei tineri din Chişinău au murit după ce s-au aruncat în gol. Doi dintre ei, în vârstă de 15 şi 16 ani, au sărit de pe o clădire cu 18 etaje, iar autorităţile ar fi găsit dovezi pe paginile lor de socializare că ar fi participat la jocul ucigaș. Al treilea adolescent s-a aruncat de la etajul 14. Autorităţile au intrat în alertă și au lansat un apel public către tineri, să evite acest joc.

„Cine a creat acest joc oribil este o persoană bolnavă”

620 28 3Poliția britanică a intrat în alertă vizavi de sinistrul joc după ce forțele de ordine au tras în ultima clipă de pe un acoperiș un tânăr care se pregătea „să câștige” jocul aruncându-se în gol, notează „The Sun”. Poveștile victimelor din Rusia și statele vecine au intrat imediat în atenția opiniei publice insulare: elevele Yulia Konstantinova, de 15 ani, și Veronika Volkova, de 16 ani, s-au aruncat de la etajul 14, o altă copilă s-a rănit grav după ce a căzut de la etajul 5, una s-a aruncat în fața trenului, iar un băiat de 13 ani a fost salvat după ce a fost zărit pe un acoperiș din Lvov, Ucraina. În aceste condiții, autoritățile din Marea Britanie au lansat avertismente foarte serioase, inclusiv în mediul online, pentru a alerta părinții și adolescenții. „Cine a creat acest joc oribil este o persoană bolnavă. Părinți, fiți foarte atenți la acest așa-numit joc și stați de vorbă cu copiii dacă este nevoie”, au postat pe Twitter polițiștii din Devon și Cornwall.

Orele la computer, semnal de alarmă

Numeroase studii derulate în ultimii ani încearcă să determine ce îi face pe unii tineri vulnerabili în fața celor care îi pot atrage în capcana fatală a sinuciderii. Unul dintre primele semne ale tristeții și depresiei care însoțesc de regulă aceste adeziuni la site-uri periculoase este timpul petrecut în fața computerului. „Adolescenții care petrec peste cinci ore zilnic jucând jocuri video violente sau navigând pe internet prezintă un risc mai mare de a dezvolta depresie prelungită sau apetență pentru sinucidere”, arată publicația „The Official Journal of the American Association of Suicidology”. Astfel, s-a stabilit că tinerii care petrec prea multe ore în timpul săptămânii la computer „au răspuns într-o proporție semnificativ mai mare afirmativ la întrebările legate de sinucidere, încercări și chiar planuri de acest fel”, punctează doctor Erick Messias, de la Departamentul de Psihiatrie al Universității Arkansas, după centralizarea datelor culese de la peste 30.000 de tineri.

Un alt studiu, derulat recent la Universitatea Texas Tech, a relevat faptul că foarte mulți dintre cei care joacă jocuri video violente s-au gândit cel puțin o dată la sinucidere, arată sciencedaily.com. Cercetătorii de la Departamentul de Științe Psihologice au examinat dacă există vreo legătură clară între această activitate și capacitatea de a pune în plan sinuciderea, iar rezultatele au fost publicate în „Cyberpsychology, Behavior and Social Networking”. Reiese că jocurile video violente induc o scădere a fricii de moarte și o creștere a rezistenței psihice la ideea de durere, arată specialiștii. Acestui obicei de a sta în fața computerului i se pot asocia alte semnale, cum ar fi tentativele anterioare, discuții despre sinucidere sau chiar planuri în acest sens, renunțarea la obiecte sau bunuri la care persoana a ținut foarte mult, preocupare sporită față de aspectele morții, depresia, consumul de substanțe periculoase și dependențele grave în general, precum și aluziile la o despărțire care va urma curând.

Legături periculoase

Jocul video numit „Hardcore Dead Harvest” este un soi de aventură de slabă calitate, cu mulți zombie. „Cei din gașca mea tot povesteau despre acest joc și despre faptul că este greu de găsit. Nu a fost testat și a avut un preț teribil: cel care l-a conceput i l-a pus la dispoziție copilului său, iar acesta s-a sinucis. La fel au făcut și ceilalți adolescenți care au jucat jocul”, notează Holly Riordan, pe thoughtcatalog.com, atrăgând tuturor atenția „să stea departe de acest joc”. Foarte gravă a fost și declarația unui medic legist din Manchester, care a stârnit rumoare atunci când a legat o serie de sinucideri de jocul video „Call of Duty”, arată „The Guardian”. Mai exact, după sinuciderea lui William Menzies, de 16 ani, găsit asfixiat în camera lui, doctorul John Pollard a declarat că „asta vine după alte trei sau patru dosare ale unor tineri adolescenți care au murit la scurt timp după ce au jucat acest joc. Sunt foarte îngrijorat”.

„Sinuciderea este o soluție definitivă la o problemă temporară“ (Phil Donahue)

A ajuns şi în România!

Contagiunea și amploarea pe care le-a luat jocul periculos „Balena albastră” și care a ajuns să afecteze copii din România a atras imediat atenția autorităților și forțelor de ordine. Inspectoratul General de Poliție a inițiat o campanie prin care previne copiii și pe părinții lor asupra pericolului grav pe care îl reprezintă astfel de jocuri, după ce cazuri de la Iași, Ploiești și Timișoara au demonstrat faptul că jocul ar putea face victime și în țara noastră.

În România, câțiva elevi ai Şcolii gimnaziale „Veronica Micle”, din Iaşi, cu vârste de 12-13 ani, au ajuns la spital după ce în timpul pauzei au decis să-și țină respirația periculos de mult timp. Unul dintre copii a povestit despre... un joc care presupune așa ceva, în care au intrat, cu consecințe foarte grave. Elevilor li s-a făcut rău și au ajuns la Spitalul de Pediatrie din Iaşi. Surse locale citate de presă arată că elevii ar fi jucat „Balena albastră”...

Psiholog Ilie Marinescu:

„Risc de depresie accentuată în rândul adolescenţilor”

620 28 4Psihologii sunt în alertă după ce un număr mare de copii au căzut pradă jocului ucigaş „Balena albastră”. Specialistul Ilie Marinescu a explicat care sunt riscurile la care se expun copiii, dar a oferit şi soluţii părinţilor, pentru a controla mai bine activitatea pe internet a micuţilor.

„Victimele sunt de regulă copii din familii dizarmonice”

Potrivit specialiştilor, riscul cel mai mare este acela că jocului îi cad în plasă de regulă copiii cu o fragilitate emoţională accentuată, nesupravegheaţi de părinţi neimplicaţi sau care ignoră rolul parental (considerând că un copil care stă la calculator este o dovadă că este liniştit şi cuminte); sunt afectați de regulă copii din familii cu relaţii dizarmonice, copii vulnerabili în faţa unor situaţii anxiogene sau copii cu o slabă stimă de sine. Acest risc, de fapt, corespunde oricărei conduite de adicţie, fie că vorbim despre jocuri pe calculator, despre droguri, alcool, tutun etc., în care excesul este superior pragurilor definite de OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii), dar nu este încă asociat unei probleme de natură medicală, psihică sau socială şi care observăm că le poate provoca pe termen scurt, mediu sau lung diferite probleme psihice sau de adaptare.

„Dependenţa de calculator deteriorează funcţia cognitivă”

„Situaţiile de risc la nivel individual sunt evidente pentru persoanele cu vârste fragede în lipsa unei supravegheri parentale, motiv pentru care acestea pot pierde controlul asupra timpului petrecut în faţa calculatorului şi al modului în care se instalează dependenţa, cu consecinţe asupra comportamentului sau deteriorarea funcţiilor cognitive. Pentru prevenirea acestui risc generat de jocul «Balena albastră», un rol important revine adulţilor, în special familiei, care trebuie să comunice activ cu copiii, explicându-le pe înţelesul lor riscurile la care se expun, să monitorizeze activitatea acestora şi tipul de jocuri sau site-uri accesate, să îi antreneze în activităţi extraşcolare ce le pot anima interesul”, ne-a mărturisit psihologul Ilie Marinescu.

Adulții trebuie să le asigure suport moral și afectiv, fără critici

620 28 5Totodată, părinţii trebuie să înţeleagă faptul că în spatele izolării copilului în fața calculatorului se ascund de fapt probleme ce ţin de afectivitatea acestuia, de relaţiile cu alţi copii, de rezultatele şcolare inacceptabile pentru unii părinţi sau de lipsa de comunicare cu aceştia. „Observarea schimbărilor de comportament, izolarea, lipsa apetitului alimentar, diferenţa tipului de muzică la care copilul apelează, orele de somn la care adoarme sau se trezeşte, absenţele şcolare, nervozitatea sau agresivitatea sunt semnale ce trebuie sesizate de fiecare părinte în parte, care trebuie să conştientizeze că ceva se întâmplă cu aceşti adolescenţi. De asemenea, şcoala are un rol important. Dascălii trebuie să observe anumite modificări în comportamentul acestora, în ţinuta vestimentară, în modul de comunicare, în grupul de prieteni, atât din spaţiul real, cât şi cel virtual şi să dialogheze, asigurându-le un suport moral şi afectiv, fără critici sau ameninţări”, a mai spus specialistul.

Specialistul intervine abia după ce părinţii şi dascălii sunt copleşiţi de problemă

Dacă intervenţiile tuturor acestor factori de supraveghere a copilului nu dau rezultate, intervenţia specialiştilor, psihologilor, psihiatrilor, medicilor este definitorie în depăşirea crizelor şi a dependenţelor acestora. Integrarea copiilor într-un program terapeutic le poate facilita depăşirea problemelor şi este o soluţie de luat în calcul. Teama celor mici de a le spune părinţilor ceea ce li se întâmplă, ameninţările la care sunt supuşi şi cercul vicios în care au intrat îi pot conduce la depresie şi, în final, la ducerea la capăt a planului stabilit de „mentorul virtual” - la sinucidere -, iar acest lucru trebuie împiedicat cu toate „armele” pe care le avem la îndemână.

„Obsesia sinuciderii apare la omul care nu este capabil nici să trăiască, nici să moară…“ (Emil Cioran)