de Silviu Ghering
Vizita pe care a făcut-o Barack Obama în Japonia la sfârșitul lunii mai pentru a participa la summitul G7 a devenit cu adevărat remarcabilă după ce președintele SUA a fost la Hiroshima, devenind astfel primul lider american în exercițiu care ajunge în orașul nipon distrus de prima bombă atomică din istorie la 6 august 1945. Barack Obama a ținut un discurs în Parcul Păcii din Hiroshima, cerând umanității să învețe din lecțiile trecutului: „Într-o zi senină, moartea a căzut din cer, și lumea s-a schimbat! Lumea a demonstrat că are instrumentele prin care se poate autodistruge. De ce am venit aici, la Hiroshima? Pentru a atrage atenția asupra unei forțe teribile care a fost eliberată aici și pentru că nu trebuie să ne ștergem din memorie ce s-a întâmplat. Pentru că memoria ne permite să ne schimbăm”. Numai că în timp ce liderul celui mai tare stat din lume vorbea despre schimbare în contextul unei retensionări nucleare mondiale, la nici 1.000 de kilometri nord-vest se „coace” o urmașă de, atenție!, 2.000 de ori mai puternică decât „Little Boy” („Băiețelul”), cum a fost botezată bomba de la Hiroshima...
Un cutremur ciudat
Era o zi obișnuită de miercuri, 6 ianuarie 2016, când, pe la ora 1:30 GMT, regiunea de miazănoapte a Coreei de Nord a fost lovită de un cutremur detectat de Institutul American de Geofizică USGS. Puțin peste 5 pe scara Richter. Agențiile AFP și Reuters anunță primele fenomenul și lansează o ipoteză șocantă: cauzele seismului n-au fost naturale, ci provocate artificial. Adică de oameni. Apoi, un oficial din cadrul Administraţiei Meteorologice Coreene, o agenţie sud-coreeană, anunţa că şi instituţia sa presupune că seismul a fost cauzat în mod artificial, în baza analizei undelor seismice, mai ales pentru că s-a produs la aproximativ 49 de kilometri nord de Kilju, în nord-estul Coreei de Nord, unde se află principala instalaţie nucleară. Unde au avut loc toate cele trei detonări atomice anterioare efectuate de nord-coreeni...
Cutremurul din 6 ianuarie a fost mai puternic decât activitatea seismică raportată cu ocazia testării bombelor atomice precedente. Agenţii de monitorizare internaționali au detectat „cutremure” similare, cu magnitudinea de 3,7 în 2006, 4,5 în 2009 şi 4,9 în 2013. Adică exact anii în care Coreea de Nord a testat în trei rânduri bomba atomică. Teste care i-au atras Phenianului valuri de sancțiuni internaționale. Fără niciun efect însă...
„Ne vom apăra împotriva SUA”
Confirmarea a venit spre prânz: „Primul test de bombă cu hidrogen a fost finalizat cu succes la ora 10:00 (1:30 GMT), 6 ianuarie 2016, pe baza determinării strategice a Partidului Muncitoresc condus magistral de eroul național Kim Jong-un”, anunța, debordând de mândrie patriotică, tova- rășa crainică a televiziunii de stat nord-coreeană. Ultimul bastion al unei feroce dictaturi comuniste, în frunte cu cel mai iubit fiu (vă mai aduceți aminte sintagma?) Kim Jong-un, sfida comunitatea internațională și testa în munţii din nord-estul ţării noile cuceriri ale științei și tehnicii nord-coreene în domeniul nuclear. O bombă „miniaturizată” cu hidrogen, marcând „un avans important în programul nostru nuclear de asigurare a apărării țării de acțiunile dușmănoase ale imperialismului american”, nu este o glumă, este continuarea declarației făcute la televizor de crainica amintită.
Fanfaronada „genialului fiu al poporului” Kim Jong-un
De altfel, într-un comunicat emis după efectuarea acestui al patrulea test nuclear, agenția de presă de stat din Coreea de Nord a afirmat că Phenianul nu va renunța la programul său nuclear atât timp cât Statele Unite își mențin ceea ce agenția a numit „poziția sa de agresiune”, în contextul în care Coreea de Nord se află sub noi sancțiuni ale SUA și ONU atât pentru programul ei nuclear, cât și pentru cel de rachete balistice. Coreea de Nord a declarat, de asemenea, că va acționa ca un stat nuclear responsabil și a promis să nu utilizeze armele sale, cu excepția cazului în care îi este încălcată suveranitatea și asigură comunitatea internațională că nu va transfera capabilitățile sale nucleare altor părți, conform Agenției Reuters.
Anunțul privind efectuarea primului test al unei bombe cu hidrogen se prefigura încă de la finele anului trecut, în contextul declarațiilor făcute de liderul de la Phenian, Kim Jong-un: „Coreea de Nord este deja un stat puternic dotat cu arma nucleară, care este gata să facă să explodeze o bombă A (n.r. - atomică) și o bombă H (n.r. - cu hidrogen) pentru a-și apăra suveranitatea într-un mod fiabil în fața acțiunilor ostile ale Statelor Unite ale Americii”.
Bomba ar fi să nu aibă... bomba!
Deși Phenianul a făcut deseori declarații despre capacitățile sale nucleare, aceste afirmații nu pot fi verificate! Regimul nord-coreean susține, în special, că dispune de arme capabile să atingă teritoriul american, obsesia sa național-istorică, dar cei mai mulți dintre experții internaționali consideră că este imposibil ca Phenianul să aibă astfel de tehnologii, cel puțin pentru moment!
În septembrie 2015, Institutul pentru Știință și Securitate Națională (ISSI), al cărui sediu se află la Washington, a avertizat în legătură cu o nouă facilitate în construcție la Yongbyon, principalul complex nuclear al Coreei de Nord. Aceasta ar putea servi la separarea izotopilor și la producerea de tritiu, estimase atunci ISSI.
„Nu știm dacă Coreea de Nord poate construi, de fapt, arme nucleare, inclusiv pe bază de tritiu, credem însă că ea încă mai trebuie să rezolve unele probleme tehnice pentru a fi capabilă de aceasta. Rezolvarea problemelor tehnice implică teste nucleare subterane”, sunt de părere experții americani.
CRONOLOGIE
Vă prezentăm mai jos testele nucleare şi balistice efectuate de Coreea de Nord: