Main menu

header

578 30 2de Silviu Ghering

Mama-natură nu încetează să ne uimească! O echipă de oameni de știință de la Universitatea din Leeds, Anglia, a descoperit un curent masiv de apă sărată. Este fascinant, cu copaci şi frunze ce cad pe fundul mării, are chiar şi cascade! „Izvorăște” în zona Strâmtorii Bosfor, acolo unde apa Mării Mediterane, mai densă și mai sărată, se scurge în bazinul Mării Negre, un fost lac cu apă dulce care are un conținut de sare mult mai scăzut decât al Mediteranei. Apoi „curge” de-a lungul abisului marin al Mării Negre, modificându-i geografia prin formarea unor canale și bazine, conform publicației britanice „The Telegraph”.

Se prăbușește într-o groapă abisală!

Mai mult decât atât, acest râu subacvatic, ce atinge adâncimea maximă de 35 de metri, are curenți, vârtejuri și, cum am mai menționat, chiar și cascade, asemenea unui râu de suprafață. De altfel, dacă ar fi fost „la vedere”, pe pământ, nu sub Marea Neagră, ar fi fost în primele şase cursuri de apă din lume în ceea ce privește debitul de apă. Curge cu o viteză de aproape 2 metri/secundă și are un debit de 22.000 de metri cubi de apă/secundă. Cursul său nu impresionează și prin lungime, are doar 60 de kilometri, după care se prăbușește într-o groapă abisală.

Face posibilă viața chiar și la adâncimi enorme

Oamenii de știință britanici de la Universitatea din Leeds au folosit un submarin robotic pentru a studia prima oară acest canal adânc de pe fundul Mării Negre. Așa au descoperit, de altfel, că este, de fapt, albia unui râu subacvatic, un torent de apă sărată care modifică geografia abisală, creând maluri și câmpii inundabile, asemenea unui râu de suprafață. „Apa acestui torent este mai densă decât apa din jur, pentru că are o concentrație mai ridicată de sare și transportă foarte multe sedimente. Curge printr-o albie formată pe platforma marină a Mării Negre, la fel cum un râu curge la suprafață” - explică unul dintre descoperitorii uluitorului fenomen, profesorul doctor Daniel Parsons, de la Universitatea din Leeds - „Câmpiile abisale ale oceanelor noastre sunt asemenea deșerturilor de la suprafață, în sensul în care este foarte puțin probabil să găsim forme de viață care să le populeze. Acest gen de torenți pot transporta însă substanțe nutritive chiar și la aceste adâncimi, făcând posibilă dezvoltarea unor forme de viață extremofile. Asta înseamnă că pot fi vitali pentru viaţa din adâncimea extremă a mărilor și oceanelor”.

Râul subacvatic de pe fundul Mării Negre are un debit de apă de 350 de ori mai mare decât cel al Tamisei și de cinci ori peste cel al Dunării!

Mai are un „frate“ în Marea Mexicului

Râul de pe fundul Mării Negre nu este „singur pe lume”. În adâncul Mării Mexicului există un râu asemănător, numit Cenote Angelita, descoperit de fotograful „submarin” rus Anatoli Beloșchin: „Eram la 30 de metri adâncime, apă dulce, şi apoi 60 de metri adâncime, apă sărată, şi văd un râu sub mine, o insulă şi frunze, nu-mi venea să cred ce văd, frunze care cădeau!”. Cenote Angelita este, de fapt, o albie de hidrogen sulfurat care atinge o adâncime de 35 de metri în câteva locuri, cu debit de apă dulce și sărată, în funcție de adâncime. Oamenii de ştiinţă bănuiesc că mai există astfel de râuri subacvatice, după ce scanările sonare ale adâncurilor marine au dezvăluit canale şerpuite în oceanele din întreaga lume.