Main menu

header

  Dacă sunteţi în căutarea unui colţ de paradis opriţi-vă în oraşul-perlă al Adriaticii, Dubrovnik. Dacă ajungeţi la 21 februarie în localitate sunteţi şi mai norocoşi, pentru că veţi prinde carnavalul. În timpul fiestei croate din februarie, totul este permis, iar fiecare om poate deveni altcineva sau îşi poate arăta… adevărata faţă.

Rivala Veneţiei

  „Cei care caută paradisul pe pământ trebuie să vină la Dubrovnik”, spunea George Bernard Show despre acest oraş croat alintat „perla Adriaticii”. Dubrovnik este port la Marea Adriatică, în sudul extrem al Croaţiei. A fost format prin unirea a două mici orăşele: Insula Laus (cuvânt latin, care înseamnă „stâncă”), ce oferea adăpost pentru refugiaţii italieni din Epidaurum, şi Dubrava (în slavă, cuvântul „dub” se traduce ca „stejar”), o localitate de imigranţi slavi. Strâmtoarea dintre cele două a fost umplută cu pământ, iar cele două comunităţi au fost astfel unite în jurul locului care astăzi este Piaţa Stradun sau Placa. Oraşul-port a fost fortificat, iar comerţul maritim şi dezvoltatea economică au făcut ca în Evul Mediu să fie singurul loc de pe coasta Adriaticii care putea rivaliza cu Veneţia. Patronul spiritual al Dubrovnikului este Sfântul Blasiu (Sveti Vlaho), ale cărui statui le veţi găsi peste tot în oraş.

Începutul primăverii pe pământ croat

  Timpurile vesele ale carnavalului şi punerea măştilor anunţă sosirea primăverii. Numele de „carnaval” vine din latinescul „carrus navalis”, care înseamnă „vapor pe roţi”. Pe vremuri, oamenii scoteau bărci frumos împodobite pe străzi, pentru a le lansa în mare înaintea voiajului de început de primăvară. Tradiţia carnavalului de la Dubrovnik, „împrumutată” de peste mare, de la vecinii italieni, a fost într-o vreme interzisă de biserică, pe motiv că ar fi fost „prea perversă” şi „imorală”, dar, în ciuda acestei interdicţii, a supravieţuit până astăzi. Există numeroase scrieri şi picturi despre tradiţia punerii măştilor în Dubrovnik. Cele mai cunoscute măşti erau Bembej, Turica, Čoroje şi Vila, iar caracteristicile acestora au fost păstrate prin tablourile pictorului Rafo Martini.Cele patru zile de carnaval de la Dubrovnik încep la 21 februarie şi se încheie la 25. Principalele manifestări se ţin la Stradun şi Fort Revelin. Sâmbăta este rezervată familiilor, iar duminica, pentru carnavalalul Župa Dubrovačka, cu măşti şi reprezentaţii provocatoare. Luni este ziua Şcolii de Măşti, când mii de copii şi de tineri îşi arată măiestria şi imaginaţia. Numeroase personaje din lumea poveştilor, dar şi din cea reală pot fi văzute în Piaţa Stradun, care străluceşte în culorile tuturor anotimpurilor. Puteţi participa la reprezentaţii de teatru şi muzică şi, bineînţeles, la balurile mascate de la Café şi Fort CarRevelin. Dacă nu aţi plecat cu masca de acasă, cu siguranţă veţi găsi una care să vă placă în numeroasele magazine şi expoziţii deschise.

500 de ani de tradiţie

  Începuturile carnavalului de la Dubrovnik se situează în secolul al XIV-lea, când autorităţile oraşului au permis locuitorilor să poarte măşti (cele prea îndrăzneţe erau interzise însă) şi să se costumeze cum le doreşte inima. Paradele carnavalului erau formate din bărbaţi şi femei purtând costume tradiţionale, însoţiţi  de muzicanţi. Uneori se organizau şi turniruri cu cavaleri, iar bărbaţi tineri, călare pe cai, se întreceau să ajungă la un inel de argint agăţat cu o funie deasupra pistei.
  În perioada Renaşterii, participanţii la carnaval purtau costume de soldaţi, dansatori, gimnaşti, poeţi, cântăreţi, dădace, ghicitoare, preoţi sau diavoli. Din secolul al XVIII-lea şi-au făcut apariţia şi trupele de teatru, care jucau în pieţele mari ale oraşului. La începutul secolului trecut, evenimentele carnavalului s-au mutat în palatele aristocratice, unde erau organizate baluri mascate luxoase.

Cazare pentru toate buzunarele


  Într-o pensiune de trei stele, situată în Golful Luka Korculanska, din Dubrovnik, închirierea unui apartament în luna februarie costă 45 de euro pe noapte. Apartamentul are o capacitate de patru persoane. La un hotel de trei stele o cameră dublă variază între 60 şi 75 de euro pe noapte. Dacă alegeţi să mergeţi cu maşina personală trebuie să ştiţi că distanţa Bucureşti - Dubrovnik este de aproximativ 1.100 de kilometri.
Ana Trifan

Trecut în patrimoniul UNESCO

  O mare cristalină care-şi schimbă culorile, trecând de la albastru închis la turcoaz strălucitor, plaje ademenitoare şi un oraş în care puteţi citi istoria a sute de ani. Cu aceste tentaţii vă aşteaptă Dubrovnik. În vechiul oraş, care este trecut în patrimoniul UNESCO, veţi păşi pe străzi de marmură, vă veţi strecura pe lângă ziduri medievale şi vă veţi răcori lângă fântâni din perioada Renaşterii, păzite de sculpuri care vă vor aminti de Roma. Puneţi-vă pe lista de obiective turistice la care să ajungeţi Piaţa Stradun, Portul Gruz, Palatul Ducelui. La Muzeul Dubrovnik, din Palatul Ducelui, veţi descoperi o colecţie de mobilă din secolele al XVII-lea şi al XIX-lea, precum şi costume şi uniforme de epocă ale aristocraţiei. La fortăreaţa Sveti Ivan veţi găsi un muzeu maritim, iar la Institutul de Biologie, un acvariu impresionant. Mănăstirea Franciscană din oraş adăposteşte şi cea mai veche farmacie din Europa. Nu trebuie ratat Parcul Naţional de pe Insula Mljet.