de Carmen Ciripoiu
Vechi ca istoria și înrudite cu folclorul, literă de lege pentru unii sau doar o simplă opțiune individuală pentru alții, superstițiile gravitează în jurul oamenilor de secole, depășindu-și condiția sau transformându-se în adevărate practici. Chiar dacă sunt respinse de unii oameni de știință, superstițiile au influențat de-a lungul timpului viața oamenilor încă din perioada precreștină.
Papii luptau împotriva molimei cu... cuvinte
Se spune că superstițiile ar avea la bază obiceiuri păgâne. În Evul Mediu, potrivit mărturiilor istorice, superstițiile erau la mare căutare, existența oamenilor desfășurându-se sub influența acestora. În acea perioadă, a fi superstițios era egal cu a te opune creștinismului, lucru ce a adus cu sine adevărate lupte între reprezentanții Bisericii și cei care se ocupau cu ocultismul, cu vrăjitoria. Potrivit istoricilor, simpla tămâiere sau metaniile erau considerate de protestanții din Anglia adevărate forme primitive. De asemenea, ateii considerau previziunile, rugăciunile sau întâmplările miraculoase doar superstiții fără rost. O superstiție transformată în practică o au cuvintele „noroc” şi „sănătate”, care se zic atunci când cineva strănută. Cel care a spus-o pentru prima dată a fost Sfântul Grigore I cel Mare, Papă al Romei în secolele al VI-lea şi al VII-lea, în timpul unei molime, fiind convins că astfel boala nu va mai fi răspândită.
A ordonat ca marea să primească… 300 de lovituri de bici
În Iran s-a păstrat și acum o superstiție străveche, potrivit căreia, dacă o femeie însărcinată s-ar fi expus unei eclipse, copilul s-ar fi născut cu malformații. Unele dintre cele mai ciudate superstiții datează însă din anul 408 î.Hr., când regele perșilor Xerxes credea că marea este doar o forță malefică ce pândește oamenii să-i înghită. De altfel, acesta a și construit un pod peste Dardanele, însă apa l-a distrus. Orbit de furie, regele a ordonat atunci ca marea să primească… 300 de lovituri de bici.
Pisicile negre, considerate satanice
De unde provine superstiția „Ferește-te de vineri, 13”? Unii istorici spun că din faptul că într-o zi de vineri Adam și Eva au fost aruncați din Rai, atunci a început potopul lui Noe, iar Iisus Hristos a fost crucificat. Alții consideră că la originea acestei superstiții ar sta, de fapt, Vinerea Neagră, când, la 13 octombrie 1307, Cavalerii Templieri au fost torturați și omorâți ca eretici. Încă din Antichitate, grecii credeau că oricine avea probleme putea să ciocănească în tulpina unui arbore, pentru că spiritele bune ce locuiau în interiorul acestuia îi vor da ajutor. De aici și superstiția „Dacă bați în lemn, alungi răul”, preluată de români. Și tot grecii au fost cei care au văzut că, după ce potcoveau caii cu potcoave de fier, se îmbunătățeau performanțele acestora. De atunci, potcoava a devenit un simbol al norocului. Prima dată când pisicile negre au fost considerate un semn al Satanei a fost în perioada Egiptului Antic, dat fiind că Zeița Bast era reprezentată de un astfel de animal. Din același motiv, femeile care aveau ca animal de companie o pisică neagră erau considerate vrăjitoare. Dacă spargi oglinda, vei avea șapte ani de ghinion, spune o veche superstiție. De fapt, totul a început în perioada producerii oglinzilor, când acestea erau foarte scumpe. Dacă cineva spărgea din întâmplare o oglindă trebuia să lucreze șapte ani ca servitor proprietarului acesteia.
Când o persoană trece pe lângă un cimitir trebuie să își țină respirația
Și musulmanii au superstițiile lor. Astfel, la nașterea unui copil, moașa ardea camfor și tămâie și însemna cu cenușă fruntea mamei, palmele, picioarele și spațiul dintre sâni, dar și pleoapele micuțului. Din perioada păgână s-a păstrat și superstiția ca atunci când o persoană trece pe lângă un cimitir trebuie să își țină respirația. Motivul? Sufletul poate fi furat de spiritele rele prin căile respiratorii.
Întâlnirea cu un iepure, semn rău!
În trecut, vânătorii sau pescarii încercau să vorbească foarte puțin cu cei pe care-i întâlneau, de frică să nu fie întrebați unde se duc, lucru ce ar fi adus cu sine pierderea sporului. La fel ca și în vechime, există și acum convingerea că, dacă cineva iese în calea altcuiva cu vase goale, în ziua aceea nimic nu-i va merge cum trebuie. De asemenea, întoarcerea din drum şi întâlnirea cu un iepure sunt considerate semne rele. Tot un semn rău este considerată și așezarea pălăriei pe masă, existând credința că persoana care a făcut acest gest se va îmbolnăvi și va muri în scurt timp. Potrivit vechilor tradiții populare, cine îndrăznea să muncească duminica atrăgea focul asupra sa ori a casei. Spălatul pe cap în această zi sfântă aducea mătreață, bube și dureri mari, iar dormitul în timp ce preotul ține slujbă la biserică îndepărtau sfinții pentru 40 de zile. Mai mult decât atât, copilul scăldat în zi de sărbătoare se spune că nu mai creștea, iar cana sau ulciorul din care se lua apă pentru spălat ochii se strica. Fiecare grup de șapte ani din viață este considerat a fi un motiv de mari schimbări. De aici provin și cei șapte ani de acasă, primirea buletinului la vârsta de 14 ani sau serbarea majoratului la 21 de ani, cum era în trecut și cum se mai practică în diferite părți ale lumii.
Vinerea nu e indicată pentru cununie
De-a lungul timpului, multe superstiții s-au adunat în jurul zilei de vineri. Tradiția spune că o persoană care vrea să-și îndeplinească toate dorințele trebuie să țină post vineri și să nu mănânce usturoi seara, pentru că sâmbătă dimineață se împărtășesc îngerii. De asemenea, vineri este considerată nefastă pentru fetele nemăritate, care, dacă vor să-și pună cununiile pe cap, nu au voie să-și taie unghiile în această zi. În Vinerea Mare dinaintea Paștelui se spune că cine coase va avea mari necazuri, iar peroanele care se vor spăla cu apă în prima vineri de după Sfintele Paști își vor îndeplini toate dorințele. Cei care vor să se căsătorească vinerea au toate șansele să se despartă.
În ziua Crucii nu se mănâncă nuci şi mere
Unele dintre superstițiile cel mai des întâlnite au legătură cu sărbătorile. Se spune că lumânarea cu care s-a mers în noaptea de Înviere la biserică trebuie păstrată tot anul. Aceasta se aprinde în timpul furtunilor, pentru a proteja casa. Tradiția spune că la 14 septembrie, ziua Înălțării Sfintei Cruci, nu se vor mânca fructe care conțin semnul crucii în interior, adică nuci și mere. De asemenea, în ajun de Anul Nou nu se înjură și nu se spun cuvinte urâte, iar pe 1 ianuarie nu se împrumută bani și nu se fac datorii. Prima persoană care va trece pragul casei în prima zi a anului se spune că va influența tot anul. Astfel, se crede că persoanele cu părul blond sau roșcat aduc ghinion, iar cele brunete, noroc. Superstițiile sunt și pentru viitoarele mirese, ceva inevitabil. Din bătrâni se spune că fata care vrea să-și vadă ursitul trebuie să arunce o bucățică de lemn într-un pahar cu apă și să pună paharul sub pat. În somn, ea își va vedea alesul traversând un pod. O altă superstiție legată de căsătorie spune că, dacă o fată nemăritată va dormi într-o cameră în care nu a fost niciodată și va număra colțurile acesteia, își va vedea în vis viitorul soț. Tot tradiția ne spune că, dacă mireasa îl hrănește pe ginere de trei ori în timpul petrecerii, ei vor mânca împreună toată viața. Dacă însă mireasa va purta în ziua nunții perle va avea o viață plină de lacrimi.