Main menu

header

cotnari wide

690 16 1de Luana Mare

Fetiţa-minune a showbizului românesc al anilor 2000, câştigătoarea a numeroase premii internaţionale, adorabila Cleopatra Stratan şi-a trecut numele în Guinness Book de la vâsta de 3 ani, impresionând tot mapamondul cu piesa „Ghiţă”, într-un mix de candoare şi prospeţime. Astăzi, Cleopatra are 15 ani şi se pregăteşte pentru o revenire spectaculoasă pe scenă. Despre viaţa ei, despre speranţe şi împliniri, despre carieră, ne-a vorbit chiar adolescenta Cleopatra într-un interviu de suflet.

„Am făcut o pauză de muzică pentru a mă ocupa de şcoală”

- Ce ai mai făcut în această perioadă de 12 ani în care ai lipsit din lumina reflectoarelor?

- Pe lângă muzică şi teatru, mi-am petrecut timpul învăţând, am mers la şcoală. Nu am activat în muzică, dar mereu am fost cu muzica lângă mine, chiar dacă nu am mai ieşit pe piaţa de profil. Am luat lecţii de canto, am studiat pianul. Primele lecţii de instrument le-am luat în clasa a doua, adică în urmă cu şase ani. Am mai avut, totuşi, activităţi muzicale; de exemplu, anul trecut am lansat piesa „Mami”, unde cânt împreună cu fratele meu, Cezar. Melodia asta a însemnat şi relansarea mea. După cum am spus, mai studiez Teatrul, sunt în al doilea an. Este o activitate care-mi place foarte mult şi care mă ajută să mă descopăr pe mine însămi. Învăţ foarte multe lucruri noi, cuvinte noi, pentru că ne dezvoltăm şi lecturăm dicţionarul teatral, învăţăm mişcare scenică, învăţăm cum să lucrăm cu emoţiile, arta vorbirii, măiestia actorului. Studiez în incinta Teatrului Naţional din Chişinău împreună cu un grup condus de o profesoară foarte talentată.

- De ce ai făcut pauza asta în cariera muzicală?

- Pentru că, începând şcoala la vârsta de 6 ani, nu a mai fost aşa mult timp pentru muzică, am avut preocuparea asta principală. Am ales şcoala pentru a mă forma. Am ales să am timp să reflectez la anumite lucruri. Nu am avut concerte, nu am lansat nimic până anul trecut. Ultimul album a fost abia în clasa a treia. Era primul an la Bucureşti şi am lansat „Melodii pentru copii”. În rest, mi-am dedicat timpul învăţăturii şi muzicii.

„Gătesc, brodez, scriu versuri...”

690 16 2- Ţi-ai mai descoperit alte talente în afară de teatru şi de muzică?

- Îmi place să gătesc şi încep să mă pricep la dulciuri. Este un hobby recent. Am învăţat de la mama, de la bunici. Îmi

place să modelez biscuiţi sau să descopăr singură noi reţete. Ador să combin anumite lucruri nu numai în bucătărie, ci şi în vestimentaţie şi în make-up, în stilistică. O altă pasiune a mea sunt versurile. Mă aşez pur şi simplu la masă şi cuvintele curg. Ideile îmi vin repede. Îmi place foarte mult şi să citesc! Aleg cărţi de beletristică, fantastice, dar mă atrage foarte tare şi Eminescu. Orizonturile mele sunt largi şi am încredere în imaginaţia mea.

- Cum îmbini aceste deprinderi artistice cu cele casnice?

- O să vă amuzaţi: brodez! Deja am lucrat o ie, două feţe de pernă. Am învăţat baza, tehnica cruciuliţelor, în şcoală, şi de atunci mi s-a părut foarte relaxant, ceva care te ajută să te detaşezi de tot. Concentrarea rămâne la mâini, la aţă şi la model, la nimic altceva din viaţa ta. Eu cred că toate astea necesită artă şi dragoste pentru frumos: chiar şi bucătăria, chiar şi brodatul.

„«Te las cu inima» este o continuare a piesei de la 3 ani”

690 16 3- Care este povestea celei mai noi piese pe care ai lansat-o săptămânile acestea?

- Povestea „Te las cu inima” este continuarea piesei „Ghiţă”. Este revenirea în timp. Ghiţă este un personaj care, metaforic spus, s-a născut în prima piesă şi care a dus această faimă. Transformarea mea fizică şi vocală a uimit publicul care nu m-a văzut de mult timp, iar schimbarea este foarte mare. E o revenire în forţă, iar povestea este un paradox. Dacă atunci eu îl aşteptam pe Ghiţă, roata s-a întors, acum el fuge după mine. Sunt alte timpuri, alt stil. Am păstrat din acel videoclip valiza, culoarea roşie a rochiei, gara, un stil cu multă candoare.

- Locuieşti în Chişinău sau în Bucureşti?

- Am stat cu familia la Bucureşti când eram mică, apoi am plecat la Chişinău, unde am făcut clasa întâi şi a doua. Am revenit la Bucureşti, am stat aici, dar ne-am mutat înapoi pentru că era foarte multă agitaţie. La Chişinău este mai multă linişte. Din punctul de vedere al business-ului, Bucureştiul oferă mai multe avantaje, sunt mai multe oportunităţi, dar este mai multă aglomeraţie. Dar acum ne vom muta înapoi (râde...) pentru că este mult mai uşor să treci la următoarea treaptă în activitatea muzicală. Fiind acolo, la Chişinău, ar fi trebuit să facem naveta şi este o distanţă mare, e destul de greu, aşa că ne vom muta cu toţii la Capitală.

„Totdeauna îi cer sfatul tatălui meu. E foarte deschis”

690 16 4- Te-ai gândit în această perioadă să faci altceva decât muzică?

- Nu, încă de mică mi-am ales vocaţia. Mi-am dezvoltat latura asta şi sunt convinsă că voi continua mai departe cu muzica, indiferent ce alte pasiuni sau talente îmi voi descoperi. Totdeauna va rămâne o bază a cunoştinţelor mele. Ideea e că nu ştiu dacă neapărat vreau să urmez o carieră în teatru. Pentru mine teatrul e doar ceva de suflet şi mă ajută în dezvoltarea artistică.

- Colaborezi cu tatăl tău în muzică?

- Da. Concepem împreună piesele şi mereu îi cer sfatul, mă consult cu el. Îmi scrie, îmi compune melodii. Când termin o poezie, e prima persoană care o ascultă. La început îmi mai sugera idei, dar acuma îmi spune numai părerea.

„Eu sunt convinsă că e cineva acolo Sus care ne protejează”

- Tatăl tău e un colaborator sever?

- Nu, niciodată n-a fost. Nici ca părinte, nici ca artist. Foarte calm, foarte deschis cu noi. Cred că ăsta e secretul familiei noastre. Suntem foarte deschişi unii cu ceilalţi.

- Obişnuieşti să te rogi? Eşti o persoană credincioasă?

- Da, mă rog. Sunt o persoană cu aplecare spre religie. Ideea asta cu credinţa faţă de Dumnezeu este însăşi existenţa. Pe lângă părinţii mei, care sunt foarte importanţi pentru mine şi care mă susţin în tot ceea ce fac, există cineva acolo Sus, care are grijă de toţi de pe planetă. Aşa cred eu...

„Ce isterie a fost atunci cu păpuşa Cleopatra”

690 16 5- La 3 ani aveai recorduri internaţionale. Cum te raportezi acum la ele? Te stimulează?

- Cele şase recorduri mondiale pe care le am în Guinness Book şi toate premiile pe care le-am obţinut, triplu Disc de Diamant, triplu Disc de Platină, sunt premii care-mi reflectă succesul, ele sunt oglinda istoriei mele, a trecutului meu, care nu mă sperie. Eu sunt foarte ambiţioasă de fel. Face parte din caracterul meu şi niciodată n-o să mă confrunt cu ideea că nu o să ajung mai sus. Am doar 15 ani. Succesul are timp să vină. Poate să apară oricând.

- Îţi mai aminteşti de când aveai 3 ani, cum percepeai succesul, aplauzele, publicul?

- Da, destul de bine... Realizam într-un fel lucrurile. Ţin minte că la acel concert la care am fost şi la care am cântat au fost foarte mulţi copii în sală, foarte multă lume. Era scena plină de jucării şi de flori, veneau foarte mulţi copii la mine, să-mi atingă rochiţa, voiau să mă atingă, să facă poze împreună cu mine. Îmi amintesc de videoclipul Ghiţă, acea imagine a mea cu ochelarii, cum târam valiza imensă după mine. Ce nebunie era atunci cu păpuşa Cleopatra! Mă bucuram de această atenţie, mi se părea că aşa trebuie să fie. Mi se părea normal. Mai am păpuşa acasă şi acum!

„N-am timp acum de Ghiţă. Să mă caute el pe mine!”

- Există un Ghiţă adevărat în viaţa ta?

- Acum nu, mă ocup de muzică, este cea care-mi răpeşte cea mai mare pare a timpului. Mă refer acum după lansare, pentru că am terminat clasa a noua, mai am încă trei ani de liceu, şi mereu va fi o balanţă, un echilibru între muzică şi şcoală, şi ştiu foarte bine să cântăresc aceste lucruri. Cu Ghiţă, rămâne pe mai târziu, pentru că nu e încă timpul. Mai am de crescut. Eu cred că Ghiţă o să apară cu timpul. Să mă caute el pe mine (râde).

- Ce liceu ai vrea să urmezi aici?

- Un liceu cu profil de muzică, desigur. Să ne stabilim aici întâi şi apoi să vedem.

- Vrei o carieră internaţională?

- Da, îmi doresc să colaborez cu mulţi artişti din străinătate, să ajung la case mari de discuri. Cu cât activezi mai mult în muzică, cu atât ai şanse mai importante. Din punctul ăsta de vedere, e un mare plus pentru mine faptul că am început să activez de la o vârstă fragedă. Dacă am început în direcţia asta, nu mai schimb.

„Nu e corect să spună cineva că nu am avut copilărie”

690 16 6- Studiul muzicii ţi-a afectat copilăria, în sensul că nu ai mai avut timp de joacă sau de alte activităţi obişnuite celor mici?

- Nu e corect să spună cineva că nu am avut copilărie. Am echilibrat foarte bine totul. Am avut timp şi să mă joc, şi să studiez, şi să merg la şcoală, şi de prieteni. M-am bucurat de tot ce mi-a oferit copilăria, nu am simţit că ar fi fost ceva forţat sau chinuit. Nu mi-a lipsit copilăria în adevăratul ei sens. Nu a fost zi în care să nu mă bucur de soare, de păpuşile mele, cu prietenii, să nu fi ieşit la joacă. Am fost oriunde şi oricând am vrut eu.

- Rezultatele excelente pe care le-ai obţinut în muzică s-au regăsit şi la şcoală?

- Am fost la o şcoală privată din Bucureşti, foarte bună, şi acolo am avut rezultate excelente. La Olga Gudynn, din Pipera. Era aproape de casă şi mi-a plăcut foarte mult la acea şcoală. Am găsit distracţie în a învăţa şi, probabil că şi din acest motiv am avut rezultate bune. Mi-a făcut plăcere să învăţ, în general. Mi-au plăcut limba română, istoria. Cred că lucrul ăsta, plăcerea de a învăţa, mă reprezintă.

„Fratele meu Cezar îmi calcă apăsat pe urme”

690 16 7- Cum a fost colaborarea cu fratele tău, Cezar?

- Anul trecut a fost prima lui lansare de album. Eu am avut albumul din clasa a treia, „Melodii pentru copii”, dar el abia acum a interpretat şi a filmat. Am avut piesa „Mami” şi un videoclip cu două zile de filmare. Cooperarea a fost super. Nu am avut emoţii pentru el. Mi-a plăcut cum s-a descurcat pentru primul lui videoclip, la primele lui filmări. Suntem fraţi şi chestia asta, cu muzica, filmările, o avem în sânge. Pot să spun că m-a bucurat foarte mult că i s-a potrivit acel rol, a avut o atitudine specială. Sunt mândră de el, ne înţelegem foarte bine, vrem să lansăm ceva, un proiect acustic de familie, cu Cezar la tobe, tata la chitară şi eu la pian. Cezar face percuţie de mult timp. Este un băiat puternic, atât intelectual, cât şi din punct de vedere al caracterului. Este foarte rezistent, iar tobele i se potrivesc. E un proiect la care lucrăm de ceva vreme. Eu cred că arta presupune şi foarte multă răbdare, pe lângă talent şi muncă. Şi, bineînţeles, sacrificiu.

- Ai cântat vreodată live cu tatăl tău în spectacole?

- Eu şi tata avem o piesă pe albumul patru al lui tati, „O schimbare”. E o piesă în care a intrat şi vocea lui Cezar pe când el avea 2 ani. A spus o rugăciune. Sunt multe piese în care interpretez şi eu, şi tata, chiar şi din albumele mele. Şi la concertul recent au fost două piese de-ale lui tati în care se aude o voce de fată. Acolo am cântat eu...

„Eu sunt foarte ambiţioasă de fel. Face parte din caracterul meu şi niciodată n-o să mă confrunt cu ideea că nu o să ajung mai sus. Am doar 15 ani. Succesul are timp să vină. Poate să apară oricând“

„La concerte, a fost foarte multă lume. Era scena plină de jucării şi de flori, veneau foarte mulţi copii la mine, să-mi atingă rochiţa, voiau să mă atingă, să facă poze cu mine“

„Peste zece ani mă văd cu o carieră de înalt nivel“

- Unde şi cum te vezi peste zece ani?

- La 25 de ani? Mă văd tot pe scenă, tot în muzică. Mă gândesc că muzica o să se dezvolte din ce în ce mai mult în mine. Deja s-a tipărit bine, ca o bază. Vreau să avansez din ce în ce mai mult şi mă văd departe ca nivel, ca succes, poate chiar internaţional.

„Am păstrat din acel videoclip valiza, culoarea roşie a rochiei, gara, un stil cu multă candoare“

Cea mai tânără cântăreaţă din lume într-un concert live

690 16 8- Care au fost categoriile la care ai fost menţionată în Guinness Book?

- Academia Recordurilor Mondiale mi-a oferit recunoşterea pentru Cea mai tânără interpretă care a înregistrat un album; Cea mai tânără interpretă într-un concert live (un concert de două ore în care am interpretat 28 de piese); Cel mai bine plătită artistă tânără (10.000 de euro pentru o singură melodie - bani donaţi public, în scopuri caritabile); Cel mai tânăr interpret care a primit trei Premii MTV; Cea mai tânără interpretă care a înregistrat un „hit” naţional (o piesă situată pe locul 1 în topuri naţionale)!