Main menu

header

cotnari wide

653 16 1de Valeria Roman

Se împarte între biberoane, lecții, genți și scena de teatru, iar la finalul zilei se mulțumește cu un duș fierbinte. Cătălina Grama (36 de ani), alias Jojo, a învățat să nu-și mai pună multe pe hârtie în ceea ce o privește și și-a stabilit ca priorități absolute cei doi copii. Actrița a devenit mamă pentru a doua oară la începutul anului, și de atunci o răsfață pe Zora, dar îi acordă aceeaşi atenție și lui Achim, băiețelul de 6 ani pe care îl are dintr-o relație anterioară. Nu îi stă gândul la măritiș, deși formează un cuplu de patru ani cu actorul și prezentatorul ProTV Paul Ipate. Actrița ne-a mărturisit că duce o viață agitată, dar plină de satisfacții și, chiar dacă nu este prea darnică să ofere amănunte din cuplu, Jojo a lăsat să se înțeleagă că nu se grăbește deloc să repete experiența căsătoriei. Ea a divorțat în secret de bancherul Ionuț Grama în 2012, după doar trei ani de mariaj. Despre familia sa frumoasă și despre planurile de viitor ne-a povestit chiar fermecătoarea actriță în interviul următor...

„Am încercat zilnic, timp de două luni, în zadar, să alăptez”

653 16 3- Cum este viaţa ta de acum, de când Zora este cu voi de aproape nouă luni?

- Plină şi foarte frumoasă. Completă. Când ai un bebeluş în casă nu poţi fi altfel decât zâmbitor şi pozitiv.

- Ce reuşeşti să faci şi pentru tine într-o zi întreagă?

- Nu mare lucru. Perioada asta a fost una de acomodare pentru noi toţi, mai ales de când a venit Zora pe lume. E greu să găsesc într-o zi câteva clipe pentru mine. Mă mulţumesc deocamdată cu un duș fierbinte la final de zi şi cu câteva ore de somn bun.

- Ai bonă sau alte ajutoare?

- Ne ajută mamele noastre foarte mult de fiecare dată când e nevoie. Şi pe tatăl meu mă pot baza, la o adică, pentru că îşi iubeşte foarte mult nepoţii.

- Ce ştie să facă pentru un bebe de vârsta ei şi te face să fii fericită de Zora?

- O mulţime de lucruri. Despre care ştiu că sunt normale la vârsta asta, pentru că am mai trăit o dată experienţa cu Achim, însă tot mi se par speciale şi sunt foarte mândră de ea. Acum e perioada în care încearcă să îşi ţină echilibrul singură şi să facă primii paşi. Îmi umple inima de fericire când o văd ridicându-se în pătuţ sau de pe covor şi ţinându-se de o margine de fotoliu ca să se ridice. Şi chiar e foarte mândră când o lăudăm!

- Cum a fost perioada alăptării? Eşti pro sau contra? În public sau în locuri ferite de ochii curioşilor?

- Cred că fiecare mămică trebuie să facă ce simte şi cât poate ea. Fiecare este construită altfel şi de aceea nu putem reacţiona decât aşa cum ni se potriveşte cel mai bine. Din păcate, eu nu am reuşit să alăptez, deşi am încercat zilnic, timp de două luni şi jumătate. În schimb m-am muls şi aşa am reuşit să îi dau cel mai bun lăptic lui Zori în prima perioadă a vieţii sale.

„Sunt doi copii veseli şi luminoşi”

653 16 4- Care este mâncarea ei de bebeluş pe care o adoră?

- Iaurt cu cereale. De când am început diversificarea, e primul lucru care i-a plăcut cel mai tare şi aşa a rămas până acum.

- Găteşti des copiilor?

- Când sunt acasă le gătesc, când sunt la repetiţii le prepară mamele noastre. Bine, deocamdată nu e nimic complicat pentru Zora. Toate reţetele sunt simple. Însă vrem ca totul să fie proaspăt şi le gătim copiilor în fiecare zi.

- Ce asemănări şi deosebiri găseşti între ea şi Achim, când şi băieţelul era de aceeaşi vârstă?

- Şi Achim a fost un copil vesel şi foarte zâmbitor şi este în continuare. La fel e şi Zora. Un copil luminos şi pozitiv, care te întâmpină mereu râzând. Achim a fost mai liniştit ca bebe şi foarte docil, Zori îşi cere deja drepturile, e mai pretenţioasă, are personalitate puternică şi foarte conturată. Amândoi sunt cuminţi şi minunaţi!

A plâns când Achim a început clasa 0!

653 16 7- Ce spune băieţelul despre surioara sa mai mică?

- O iubeşte foarte tare. A iubit-o încă de când era în burtică.

- Îţi doreai fetiţă sau al doilea băiat? Ce va fi al treilea?

- Nu îmi doream ceva în mod special. Achim şi Paul însă şi-au dorit mult să fie fetiţă. Şi aşa a fost. Al treilea? Dacă va fi, orice va fi binevenit.

- A început clasa zero. Cine a avut emoţii, tu sau el?

- Amândoi am avut emoţii. Achim însă a fost foarte înţelegător şi nu a plâns în prima zi, la fel ca alţi copii. Am plâns eu în schimb după ce l-am lăsat în clasă. Am pus momentul respectiv şi în serialul nostru de pe YouTube: „Mami & Tati de la A la Z”, în episodul cu prima zi de şcoală. A fost un pas important pentru noi toţi. Achim este un copil foarte inteligent, minunat, care a înţeles că a trecut într-o altă etapă. Îi place, însă e nevoie de adaptare.

„Mă sensibilizează mai tare, pentru că e fetiță”

- Cum o mai alintaţi, deşi numele ei în sine mi se pare cu răsfăţ?

- Zoricel, Zori, Pisicel.

- Primii dinţişori şi prima răceală. Panică sau lucruri gestionate cu calm? Ce ai simţit?

- Eheee... Am fost calmă şi am ştiut exact ce am de făcut. Însă m-a durut... Am remarcat că mă sensibilizează mai tare, pentru că e fetiţă.

- Ştiu că are o cameră ca din poveşti! Cu cine doarme?

- Doarme cu noi sau cu mamele. În prima perioadă a dormit numai cu noi. Acum mai doarme pe rând cu una dintre mame, la ea în cameră. Îi place tare mult în pătuţul ei.

- Care e cea mai frumoasă amintire a voastră de la botez?

- Zora în rochia ei ivoire de prinţesă, cu coroniţă, zâmbind la intrarea în biserică şi momentul în care Achim a fost magician.

- Cu ce mămici-vedetă împarţi impresii?

- Cu Monica Anghel, prietena mea de ani buni şi nașa lui Achim.

- Ai vrut un eveniment discret şi intim. Tu te-ai ocupat de organizare?

- Da, împreună cu Paul.

„Paul este absolut minunat”

653 16 2- Dar nunta voastră?

- Nu ne-am căsătorit. Am văzut că au tot apărut informații de genul ăsta. Nu ne vedem băgați în asta. Ne este bine așa cum suntem. Nu simțim că trebuie să facem acte, nici eu, nici el. Important într-o relație este ca partenerii să se completeze unul pe celălalt, iar noi avem acest lucru.

- Cum l-ai descrie pe Paul în relaţia cu copiii?

- Paul este un tată minunat pentru amândoi copiii noştri.

- Dar cu tine?

- Este un om aparte, un partener de viaţă care mă completează foarte frumos şi armonios.

Peripeţii în vacanţa din Grecia

- El a avut filmări pentru noua emisiune de la Pro TV. Cum te-ai descurcat cu cei mici?

- Fără probleme de fiecare dată. Copiii sunt cuminţi şi sunt obişnuită să fac faţă oricărei situaţii.

- Ai avut o vară cu peripeţii. Vacanţa în Kefalonia, la o distanţă considerabilă de Bucureşti, a fost cu emoţii mari. Ce s-a întâmplat?

- Ni s-a stricat maşina la doar două zile după ce am ajuns în vacanţă. Ne-am prelungit concediul cu opt zile şi am schimbat şi cazarea cu alta în plin sezon. Nu a fost simplu, însă ne-am descurcat. Când s-a stricat maşina, Paul filma pentru „Fort Boyard”. A fost o vacanţă interesantă, plină de amintiri frumoase.

- Ce le-aţi spus copiilor? Cum au reacționat?

- Zora era prea mică. Nu a înţeles că s-a întâmplat ceva. Achim s-a bucurat pentru că am prelungit vacanţa.

- De când a venit Zora, aţi mai acordat timp doar pentru voi doi?

- Da. Eu cred că este esenţial pentru părinţi. Şi pentru copii. Dacă părinţii sunt fericiţi, şi copiii sunt fericiţi, corect?

- Formaţi o echipă de patru ani. Cum gestionaţi crizele care mai apar în cuplu?

- Ne înţelegem mereu unul pe celălalt.

„Mami & Tati de la A la Z”

653 16 5- Ai pornit pe drumul vlogging-ului. Cum v-aţi hotărât, tu şi Paul, să faceţi aşa ceva? Ce satisfacţii îţi aduce?

- Cred că vlogging-ul e o continuare firească a blogging-ului. Cei mai mari bloggeri din România fac şi vlogging. Noi am început să facem asta pentru că am vrut să împărtăşim cu ceilalţi momente amuzante sau emoţionante din viaţa noastră de părinţi. Aşa s-a născut „Mami & Tati de la A la Z”, l-am denumit aşa după numele copiilor noştri, Achim şi Zora. Majoritatea celor care îl urmăresc se regăsesc în conversaţiile şi în întâmplările noastre. Nu e nimic regizat. Totul este întâmplare pură, aşa cum are ea loc, fără să ne propunem nimic. Motto-ul nostru este: „Fericirea e o stare de spirit”. Şi chiar credem în asta. Îl puteţi urmări săptămânal pe canalul meu de YouTube.

- Ţi se pare diferit lucru la vlog de lucrul la blog, de lucrul pentru tv sau pentru teatru? Care îţi place mai mult?

- E diferit, sigur că da, însă toate îşi au rădăcinile în esenţa mea creativă. Toate sunt ale mele şi le iubesc în egală măsură.

- Ce alte proiecte mai ai?

- Proiectele de teatru, Gramaldy, portofoliul meu online, care include blog, vlog, FB şi Instagram, şi copiii. Copiii sunt cel mai important proiect al meu. E foarte important să îmi petrec timpul cu ei zilnic. Indiferent cât de mult sunt iubiţi de bunicii lor, timpul petrecut cu părinţii este extrem de preţios pentru ei. Zori e doar un bebeluş şi totuşi întinde mânuţele spre mine să o iau în braţe imediat ce intru pe uşă. Fericirea mea începe în momentul în care trec pragul casei şi sunt alături de ei.

„Acum lucrez în paralel la două spectacole”

- Te ocupi şi de blogul tău, de linia de bijuterii şi genţi. De care te simţi mai legată?

- Pun foarte mult suflet în tot ceea ce fac. Blogul meu, www.catalinagrama.com, există deja de câţiva ani buni. E locul în care mă apropii foarte mult de oamenii care îmi urmăresc activităţile. Sunt multe mămici acolo care împărtăşesc foarte multe experienţe unele cu celelalte. În ceea ce priveşte brandul meu, Gramaldy, investesc din ce în ce mai mult în el în fiecare zi. Îmi place pentru că îmi dă ocazia să fiu creativă ca designer şi ca manager şi mă ajută să mă descopăr altfel. În plus, sunt foarte fericită când văd că am cliente fericite, oameni frumoşi care îmi poartă creaţiile. E ca atunci când primeşti aplauze după o premieră reuşită.

Mai mult decât atât, acum lucrez în paralel la două spectacole. Unul este de teatru. Se numeşte „Eu am văzut-o primul”, în regia lui Bogdan Drăgulescu, şi joc în el alături de doi actori pe care îi respect şi îi admir: Ovidiu Cuncea şi Marius Drogeanu. Va avea premiera în curând. Celălalt spectacol este unul de comedie live, „O zi din viaţa mea”, alături de Toni Grecu şi de prietenii şi colegii mei de la Serviciul Român de Comedie, Cătălin Neamţu, Cosmin Natanticu şi Claudiu Maier. Pe acesta îl jucăm la Godot şi la Cinema City, la Băneasa Mall.

„Sincer? Prefer numele real”

- Mai este cineva care nu îţi spune Jojo?

- Da. O mulţime de oameni apropiaţi. Şi din ce în ce mai puţini oameni mă strigă aşa. Mă pot striga Jojo sau Cătălina. Nu am nicio problemă. Prefer însă să fiu strigată pe numele meu real.

„Este foarte important să stau cu copiii zilnic, timpul petrecut cu părinţii este extrem de preţios pentru ei. Fericirea mea începe în momentul în care trec pragul casei şi sunt alături de ei“

„Nu aş schimba ceea ce trăiesc acum cu nimic din trecut“

- Eşti pregătită să te întorci în televiziune dacă ţi s-ar propune acest lucru?

- Sunt pregătită, sigur. Au fost doi ani de pauză, timp în care am avut ocazia să fac multe alte lucruri pe care nu aş fi putut să le fac lucrând pentru tv în ritmul anilor trecuţi. M-aş întoarce în televiziune cu mult drag, însă aş păstra timp şi pentru celelalte lucruri pe care le-am descoperit în această pauză binemeritată, după 15 ani de intensitate maximă.

- Ţi-e dor de perioada Divertis?

- Mi-e dor de multe perioade din viaţa mea. Însă nu aş schimba ceea ce trăiesc acum cu nimic din ceea ce am trăit în trecut. Eu iubesc prezentul şi sunt foarte ancorată în el. Şi am început să înţeleg şi să apreciez din ce în ce mai mult schimbarea. Schimbarea este mereu o oportunitate de a învăţa ceva nou despre tine şi despre lume.

„Motto-ul nostru este «fericirea e o stare de spirit». Şi chiar credem în asta“

„În «Poker», am purtat nuditatea ca pe o haină“

- Ai mai accepta scene nud, ca în „Poker”? Cât de mult le-ai mai permite regizorilor să te dezbrace?

- În filmul „The Reader”, Kate Winslet apare dezbrăcată în jumătate dintre scenele pe care le-a jucat. Este un film de referinţă al său, un film care i-a adus un Golden Globe, un Oscar şi un Premiu SAG. Eu nu gândesc în aceşti termeni, dacă m-aş mai dezbrăca sau nu, ci în ceea ce ar fi important în acel moment pentru personaj şi povestea filmului. Pentru niciun actor nu este ceva confortabil, însă face parte uneori din meseria noastră, aşa cum fac parte filmările în condiţii atmosferice dure şi tot felul de alte situaţii dificile. Nu e o meserie simplă, nu e pentru oricine şi nu poate fi înţeleasă de oricine. Nu pe mine mă vedeţi dezbrăcată în filmul „Poker”, ci pe Monica, personajul meu. Aşadar, e o chestiune diferită, depinde de unghiul din care priveşti lucrurile. Atâta tot. În filmul domnului Nicolaescu, personajul meu îşi purta nuditatea ca pe o haină. Aceasta a fost una dintre primele indicaţii regizorale pe care le-am primit. Eu cred că am creat un personaj autentic, reuşit. Şi sunt foarte mândră de el!