de Roxana Istudor şi Alexandru Brădescu
În timp ce o parte a opiniei publice acuză multe produse cosmetice că sunt focare de bacterii, tot mai mulți producători au intrat într-o adevărată competiție pentru lansarea unor creme în care sunt introduse culturi de bacterii „bune”, care ar garanta reîmprospătarea spectaculoasă a tenului.
Modelul culturilor pentru flora intestinală
Oamenii de știință susțin la unison că pielea, aidoma intestinului, este un spațiu al bacteriilor, fungilor și virusurilor. Unele dintre acestea sunt benefice, altele, dimpotrivă. Argumentele extinderii spre cosmetică a modei bacteriilor benefice constau în legătura dintre o floră intestinală în bună stare și consumul de produse care conțin lactobacillus, industrie care a ajuns la peste 36 de miliarde de dolari în 2015. De aici până la produsele cosmetice care să includă culturi microbiene „bune” în formulele frumuseții nu a fost decât un pas, notează „The Telegraph”. Așa a apărut și se extinde vertiginos trendul lansării de produse pentru îngrijirea pielii care conțin bacterii vii, extracte de bacterii sau ingrediente menite să impulsioneze activitatea celor deja existente la suprafața pielii.
În numele dezechilibrelor microbiene
Sloganurile care însoțesc aceste produse sunt mai mult decât grăitoare. „Iubiți-vă bacteriile!”, sună unul dintre acestea, reclamă la o linie „probioterapie” care se adresează celor care au acnee, alte afecțiuni ale tenului sau pur și simplu vor să-și mențină tinerețea și strălucirea chipului. Pe scurt, produsele cosmetice ale brandului Yun încorporează bacterii „prietenoase” care ar corecta dezechilibrele microbiene de la nivelul pielii. Și unele firme de tip start-up au intrat în „horă”, introducând în formulele de îngrijire a tenului bacteria nitrosomonas eutropha sau „prebiotice” care să hrănească microorganismele de la suprafața pielii, cu scopul de a le echilibra.
Giganții industriei pregătesc creme „vii”
Inovatorii de talie mică nu sunt singuri. Ca întotdeauna, giganții industriei au prins potențialul trendului și dezvoltă tratamente cu bacterii. Johnson&Johnson, de pildă, lucrează cu o firmă de biotehnologie în acest sens, iar Procter&Gamble a aplicat pentru înregistrarea unui patent cu compoziție prebiotică direcționat spre „îmbunătățirea sănătății tenului”. La rândul său, L’Oréal a patentat un derivat bacterian pe care l-a încorporat într-o linie ce ar „echilibra” pielea uscată. „Am luat în considerare să dezvoltăm linii cu bacterii vii care să aducă beneficii pielii”, arată reprezentanții gigantului BASF. Nici furnizorii de ingrediente nu stau degeaba. Mari sau mici, cu toții vor „o bucată” din această piață în formare care are estimări atât de promițătoare.
Produse cu nemiluita
În cadrul unui târg pentru cosmetice care a avut loc recent la Londra, producători din toată industria au prezentat tot felul de formule pe bază de bacterii. Unele sunt introduse în microcapsulele din crema de față. Odată aceasta aplicată, prin masare, capsula este spartă, și bacteriile sunt activate direct pe piele. Un alt producător susține că a descoperit formula ideală după ce a trebuit să explice „de ce se tăvălesc caii în noroi”. Așa s-a ajuns la concluzia că o bacterie are capacitatea de a reduce inflamațiile, și imediat o formulă antiacneică a fost elaborată. O altă firmă a inventat o loțiune hidratantă care are în compoziție staphylococcus epidermidis, de data aceasta o bacterie care se găsește în mod normal la suprafața pielii. Formula este destinată echilibrării tenurilor cu eczeme, re- glând lipidele și ajutând tenul „să rețină umezeala”, potrivit producătorului. Nu în ultimul rând, Gallinée distribuie în Franța și în Marea Britanie o cremă pe care compania o descrie ca având „bacterii inactive din familia lactobacillus”, împreună cu fibre prebiotice și zaharuri care să susțină cultura de bacterii „bune” la suprafața pielii.
Tehnologie ultramodernă pentru extracte de paraziți
Atunci când firmele sunt suficient de mari și cu posibilități financiare pe măsură, cercetările care stau în spatele creării de cosmetice cu bacterii „bune” sunt extinse și folosesc tehnologie de ultimă generație. De pildă, există grupuri de lucru care studiază felul în care microorganismele formează o barieră de protecție a pielii și cum afectează ingredientele echilibrul acestora. Cu ajutorul unor aparate sofisticate sunt replicate modele diferite de piele umană - afectată de poluare, îmbătrânită, depigmentată, acneică etc. -, apoi este studiat efectul culturilor de bacterii asupra fiecărui strat. „Ani întregi am încercat să distrugem bacteriile cu ajutorul antibioticelor, dar asta poate să însemne și eliminarea bacteriilor bune. Avem nevoie să putem recunoaște metodele prin care să menținem bacteriile benefice la nivelul pielii”, explică expertul în biologie moleculară Boris Vogelgesang. La rândul său, specialistul în esențe Givaudan mizează pe un extract din parazitul orobanche rapum, care este prezent în produse ce „protejează tenul prin echilibrarea florei microbiene”.
Dovezile despre beneficii „lipsesc cu desăvârşire“
Există voci avizate care afirmă că nu există suficiente dovezi în sprijinul ideii că aceste culturi ar aduce beneficii tenului. Părerile se axează în principal pe ideea că plasarea de microorganisme vii netestate suficient pe piele reprezintă un adevărat pericol de „contaminare”. „Povestea acestor culturi microbiene în cosmetică sună frumos, dar dovezile despre avantajele pe care le aduc lipsesc cu desăvârșire”, opinează Wilfried Petersen, director al unei companii germane care produce prezervative. La rândul său, dermatologul Patricia K. Farris, membru al Academiei Americane de Dermatologie, susține că „nu s-a ajuns la performanța de a-i face pe oameni să arate cu 20 de ani mai tineri prin această metodă”.