de Elena Şerban

Păstârnacul este o rădăcină foarte bogată în substanţe nutritive, ce are în compoziţie săruri de potasiu, vitaminele A, B1, B2 şi C, plus ulei volatil (ce conţine apiol), celuloză, proteine, grăsimi, glucide solubile. Rădăcinoasa este folosită şi în curele de slăbire, deoarece 100 g de păstârnac conţin doar 40 kcal.

Depurativ de top
Păstârnacul este antireumatismal, antitoxic, diuretic şi emenagog (reglează fluxul menstrual). Este indicat în reumatisme, gută, menstre dureroase, atonie a vezicii biliare, febre, infecţii. De asemenea, prin diureză se produce şi o eliminare de toxine, fiind un excelent depurativ.
Sucul de păstârnac reglează digestia, măreşte apetitul, are acţiune expectorantă, analgezică, fiind indicat în tratamentul afecţiunilor cardiace, al acceselor de anghină pectorală, insuficienţei coronare şi nevrozelor.

Afrodiziacul din grădină
Ca diuretic, este folosit în hidropizie. De asemenea, calmează durerile bolnavilor de colici renale şi hepatice, fiind folosit şi ca afrodiziac.
Pentru a avea aceste efecte, pacientul trebuie să ia două linguriţe cu suc amestecat cu miere de cinci ori pe zi.
Păstârnacul poate fi consumat şi ca garnitură la fripturile de porc, vită sau pui dacă este preparat înăbuşit la cuptor.
Cele mai bune rezultate se obţin prin consumarea păstârnacului crud, dat prin răzătoare şi amestecat cu ulei de măsline.

Emolient în răceli
Decoctul de rădăcină de păstârnac este, de asemenea, întrebuinţat şi ca emolient în caz de răceli şi de viroze. O altă variantă de consum a acestei rădăcinoase este piureul. Acesta se obţine dacă fierbeţi păstârnacul până când furculiţa intră cu uşurintă, şi apoi se pasează. Se amestecă împreună cu puţină sare şi piper după gust, şi, eventual, cu puţin ulei.