de Dana Georgescu
Dacă spunem că vanilia este cea mai iubită aromă din lume nu exagerăm cu nimic, deoarece de secole este apreciată fie că este folosită în bucătărie, ca aromă, fie în... dormitor.
Mult râvnitele păstăi se obțin printr-un proces anevoios
Puțină lume știe că vanilia (Vanilla planifolia) este rudă cu orhideele, deoarece face parte din ordinul Asparagales. Este nativă din Mexic, America Centrală, Caraibe și nord-estul Americii de Sud și este de mii de ani cunoscută pentru aroma dulceagă, caracteristică, și pentru puternicul său efect afrodiziac. Această plantă perenă tropicală, cu frunze și tulpini cărnoase, foarte lungi, care necesită suport pentru cățărare, poate ajunge până la înălțimea de 10-15 m. Fiind originară din zone exotice, adoră căldura și umezeala, temperatura optimă fiind cuprinsă între 21 şi 32 de grade Celsius. Înflorește la doi-trei ani de la plantare, mai mulți ani la rând, iar din florile galben-verzui, cu un diametru de 5 cm, care durează doar o zi, se dezvoltă păstăile de vanilie. Ea a fost adusă în Europa de spanioli în secolul al XVI-lea și în Madagascar de francezi în secolul al XIX-lea. Astăzi, cea mai mare cantitate de vanilie din lume este produsă în Madagascar, Reunion și Insulele Comore, precum și în Indonezia și Mexic.
Aroma este utilizată pe scară largă
Florile vaniliei au un miros slab și nu conțin niciun element al aromei specifice de vanilie. Nici fructele recoltate în momentul în care capetele se îngălbenesc nu au niciun gust. Dar ce face ca această plantă să aibă un miros atât de căutat? Ei bine, păstăile sale trec printr-un proces de întărire, prin fermentare, și apoi sunt uscate aproximativ două luni la întuneric. După acest proces devin brun-închise, uleioase și extrem de parfumate! Așadar, modificările enzimatice produc aroma în timpul întăririi și procesării, iar aroma binecunoscută și mult apreciată de vanilie provine din aceste păstăi ce conțin semințe mici de culoare neagră - cea mai mare parte a aromei se află în semințe și în lichidul uleios din jurul acestora. Pe lângă utilizările sale culinare, vanilia este folosită în industria parfumurilor și a medicamentelor, în aromoterapie, precum și la aromatizarea lichiorurilor. Industrial, prin filtrarea alcoolului prin păstăile tocate, se obține esența de vanilie. Aceasta este destul de puternică, fiind necesară utilizarea a doar câteva picături pentru aromatizare.
Reduce starea de încordare
Încă din timpuri străvechi s-a descoperit că vanilia are un puternic efect afrodiziac, confirmat în 1962 de un studiu experimental desfășurat în Germania. Gustul și mirosul său sunt elemente importante ce stimulează romantismul. Încă din vremuri străvechi a existat o conexiune între aroma dulceagă, ademenitoare a vaniliei și starea de excitație atât în privința bărbaților, cât și a femeilor. Aceasta este îmbătătoare, caldă, senzuală și a captivat atât popoarele maiașe și aztece, cât și pe spanioli, francezi și orientali, până în vremurile moderne. Pentru efectele afrodiziace, vanilia poate fi aplicată pe piele, sub formă de esență, dar poate fi întrebuințată și în diverse preparate, precum dulciuri sau băuturi. Aceasta reduce starea de încordare, relaxează și conferă o stare de bine datorită acțiunii heliotropinei (aroma dulceagă), care se pare că este responsabilă pentru capacitatea vaniliei de a reduce stresul și anxietatea. Studiile științi- fice au demonstrat că vanilia are efect euforic asupra creierului, reduce sau previne somnolența și apatia prin învigorarea și trezirea simțurilor, crește energia musculară, îmbunătățește circulația, stimulează predilecția pentru sex și liniștește sistemul nervos central.
Are efect antiseptic, anestezic și tonic la nivelul creierului
Vanilia calmează și ameliorează problemele sistemului digestiv și poate stimula pierderea în greutate în cazul în care este consumată în cadrul dietelor, deoarece reduce pofta de dulciuri datorită aromei dulcegi care poate „păcăli” creierul. În plus, în studiile controlate, s-a constatat că mesele aromate cu vanilie asigură un grad mai mare de sațietate. De asemenea, a fost și este folosită pentru a ameliora febra - păstăile de vanilie conțin o substanță numită eugenol, care are efect antiseptic și de anestezic local și reduce temperatura corpului. În secolul al XX-lea, botanistul mexican Maximino Martinez făcea referire la unele proprietăți ale vaniliei precum: carminativ, diuretic, emanagog, tonic la nivelul creierului și vasoconstrictor. Cercetările au mai arătat că vanilina, molecula principală din aroma de vanilie, are acțiuni antimicrobiene și antioxidante. Vanilina poate exercita și o activitate antimutagenică și anticarcinogenică (ajută la neutralizarea și eliminarea agenților carcinogeni), fiind benefică în tratarea cancerului. Și prin pro- prietățile antioxidante, vanilia poate contribui, de asemenea, în acest sens.
Compoziţia chimică
Componentele chimice majore din păstăile fermentate sunt: vanilina - aproximativ 2%, în funcție de soi - acid vanilic, etil vanilină, acid p-hidroxibenzoic, p-hidroxibenzaldehidă. În afara acestora, chiar și urme de alți compuși (estimați la aproximativ 200 - taninuri, polifenoli, aminoacizi liberi și rășini) contribuie la definirea aromei de vanilie. Fructul conține în plus 25% zaharuri, 15% grăsime, 15% până la 30% celuloză și 6% minerale. Conținutul de apă este neobișnuit de mare, de 35%.