de Raluca Grințescu
Chaga este o ciupercă parazită de culoare maro-închis care creşte ca o masă neregulată pe trunchiul arborilor de mesteacăn. În sălbăticie, aceasta se găseşte în zonele temperate sau reci, dincolo de paralela 45. După recoltare, chaga se taie, de obicei, în cubuleţe de mărimea unui zar sau se macină până se obţine o pulbere asemănătoare cafelei. Chaga este considerată un remediu împotriva a numeroase boli, însă se remarcă în special presupusele sale proprietăţi anticancerigene.
Reduce intensitatea şi frecvenţa hemoragiilor
Dintre cei peste 20 de compuşi activi descoperiţi în compoziţia sa, unii au într-adevăr efect antitumoral. Chaga este cunoscută ca remediu popular în multe zone din America de Nord, Finlanda, Polonia, China sau Japonia, iar în Rusia este folosită împotriva cancerului de peste 500 de ani. Mare parte dintre studiile ştiinţifice efectuate pe ciuperca chaga se concentrează asupra potenţialului său anticancerigen. Ca referinţă de bază, pe numeroase site-uri este citat un studiu efectuat în 1957 în Polonia, prin care zece pacienţi trataţi cu chaga au înregistrat o scădere a dimensiunii tumorale, o reducere a durerilor, o micşorare a intensităţii şi frecvenţei hemoragiilor şi o recuperare însoţită de un somn mai bun. Precum şi poftă de mâncare şi stare generală îmbunătăţită. Majoritatea pacienţilor erau femei suferinde de cancer la sân sau la organele genitale.
Lignina, un compus complex
În ianuarie 2015, cercetătorii chinezi au izolat doi lignin-carbohidraţi, numiţi IOW-S-1 şi IOW-S-2, cu important efect antitumoral. Lignina este un compus chimic complex obţinut din peretele celular al plantelor, inclusiv din copaci. Carbohidraţii respectivi aderă la lignine şi le face solubile în apă, acestea devenind astfel uşor disponibile pentru om. Atât ceaiul, cât şi extractul alcoolic de chaga s-au dovedit eficiente împotriva cancerului. Cei doi compuşi, IOW-S-1 şi IOW-S-2, pot induce apoptoza (o formă de moarte programată) în rândul celulelor tumorale. În plus, aceştia au inhibat activarea factorului de transcriere nucleară NF-kB în rândul celulelor canceroase. NF-kB (factorul nuclear kappa B) este un regulator-cheie al inflamațiilor.
În studiile de laborator, chaga s-a dovedit eficientă împotriva melanomului, cancerului cervical, cancerului de colon, cancerului pulmonar, cancerului de sân, sarcomului, limfoamelor şi leucemiei. Cu toate acestea, nu se poate spune cu siguranţă dacă aceste efecte se pot înregistra întocmai şi în cazuri umane reale.
Nu are gust sau miros
Spre deosebire de alte ciuperci, chaga nu are aproape deloc miros sau gust. Adăugată în apă fierbinte, din această ciupercă se obţine un ceai în care se regăsesc mare parte dintre compuşii cu efect antitumorali. Pentru prepararea ceaiului de chaga este important să folosiţi apă fierbinte de 60-70 de grade Celsius, dar nu fiartă (100 de grade Celsius), pentru că la temperaturi prea mari compuşii activi se pot distruge, şi nici prea rece, pentru că altfel compuşii activi nu sunt extraşi eficient din masa lemnoasă. Temperatura de 70 de grade Celsius este, de asemenea, cea mai eficientă pentru extragerea antioxidanţilor.
Tinctura se adaugă în apă
Cubuleţele sau pulberea de chaga se pot refolosi pentru prepararea ceaiului de până la trei ori, după care extragerea mai departe a compușilor benefici nesolubili în apă se poate face cu o soluţie alcoolică. În acest sens se poate folosi orice alcool alimentar, inclusiv vodcă (cu cât mai puternică şi mai pură cu atât mai bine). Tinctura astfel obţinută se poate adăuga în apă sau în ceai, eventual se reîncălzeşte uşor pentru evaporarea alcoolului în exces, şi se poate consuma ca atare.
Prelungeşte viaţa
Oamenii din Siberia consumau ceai de chaga în loc de ceai negru sau de cafea. S-a remarcat că în această zonă rata cancerului este mai scăzută decât în regiunile vecine. De asemenea, bolile de stomac sunt aproape inexistente, iar speranţa de viaţă e foarte mare.
Chaga este folosită de vânători şi pădurari, de mult timp, la prepararea unei infuzii. Se poate recolta în orice lună din an, însă este indicat să fie culeasă la sfârşitul toamnei sau iarna, pentru că poate fi găsită mai uşor, copacii fiind lipsiţi de frunze. Se curăţă de impurităţile lemnoase, se taie în bucăţi ce se pun la uscat. Produsul uscat poate fi utilizat timp de doi ani.