Main menu

header

  Salcâmul este un copac ce creşte în condiţii variate, dar mai ales în zonele de câmpie. Este originar de pe continentul nord-american, rădăcina lui având proprietatea de a stabiliza solurile uşoare, dar şi de a fixa azotul din atmosferă.

Diminuează migrenele

  De interes pentru tratamentele naturiste sunt florile, iar perioada de recoltare este în lunile mai-iunie. Salcâmul are mai multe denumiri populare, din care amintim: brebene, lemn alb, magrin, rug, panar, pinar, acacie, acatar. Această plantă se folosea încă din vechime atât pentru calităţile ei terapeutice, cât şi pentru vopsirea în galben a bumbacului şi a mătăsii. Lemnul era folosit pentru unelte şi obiecte casnice, fiindrecunoscut ca fiind deosebit de rezistent la umezeală, calitate ce îl recomandă şi astăzi pentru diverse construcţii în aer liber, foişoare, garduri, stâlpi, dar şi pentru parchet.
În farmaceutica modernă, florile de salcâm sunt folosite în industria parfumurilor, ca aromatizant, iar medicina îi recunoaşte proprietăţile de a calma tusea şi migrenele.

Ceaiul induce somnul liniştit

  Scoarţa poate fi folosită pentru a combate hiperaciditatea, numai că aici trebuie maximă precauţie, deoarece conţine şi o substanţă toxică, robina. Cea mai comună metodă de a folosi salcâmul este infuzia. Se prepară o infuzie din două linguriţe cu flori de salcâm la 250 ml de apă şi se pot bea două-trei căni pe zi înainte de mese. Acest ceai se recomandă în cazurile de migrene, în diverse nevralgii, fiind uşor sedativ, iar îndulcirea lui cu miere de salcâm face să-i sporească efectul calmant. De aceea, înainte de culcare, un ceai de salcâm aduce un somn bun.

Miere vs astenie

  Mierea de salcâm are cu peste 40% mai multă fructoză decât alte tipuri de miere, are zaharoză şi lactoză în proporţie de circa 10% şi circa 30% glucoză. Mai conţine vitaminele B1, B2, B6, B12 şi alte multe substanţe ce contribuie la buna funcţionare a organismului. Mierea de salcâm se zahariseşte greu, în peste un an, datorită cantităţii mari de fructoză. Mierea de salcâm autentică are un miros specific, de floare de salcâm, dar nu exagerat. Un miros care „te trăsneşte” e un indiciu clar al falsificării mierii prin amestecare cu infuzie de floare de salcâm. Mierea de salcâm este indicată în tratamentul asteniei, nevrozelor, în recuperarea după boală.
Copiilor le este benefică în procesul de învăţare, întăreşte sistemul imunitar şi este foarte bună şi pentru gravide. În plus, are şi proprietăţi antiseptice, iar cei care suferă de hiperaciditate vor fi ajutaţi dacă vor lua o lingură cu miere de salcâm cu apă înainte de masă cu o oră.
Anda Postolache

Atentie! Seminţele, coaja şi rădăcinile de salcâm sunt toxice