Main menu

header

  Destul de puţin cunoscută ca plantă medicinală, pufuliţa cu flori mici (Epilobium parviflorum) are calităţi deosebite, ignorate de multă lume. De aceea vă vom face cunoscute doar câteva dintre proprietăţile acestei plante, dar şi bolile ce se pot vindeca însă cu ajutorul ei.

De folos în ciroze

  Partea aeriană a pufuliţei - Epilobium hirsutum -, ce se culege în luna august, este cea care se foloseşte în scop terapeutic. Înainte de a fi utilizată, planta se usucă la umbră, în locuri foarte bine aerisite. Afecţiunile ce sunt tratate cu preparate pe bază de pufuliţă cu flori mici sunt: boli de ficat, prostată, afecţiuni ale tractului urinar şi ale rinichilor. Cei mai mulţi dintre suferinzi utilizează pulberea, ce se obţine prin măcinarea părţii aeriene. Această pudră (într-o doză de o linguriţă, de patru ori pe zi) se ţine circa un sfert de oră sub limbă şi apoi se înghite cu apă.
  În fazele precirotice şi în ciroză pulberea de pufuliţă se combină, în părţi egale, cu anghinare şi pelin. Se administrează în aceeaşi cantitate (o linguriţă, de patru ori pe zi), înainte de mese.  

Are efecte pozitive în afecţiuni ale ficatului

  Infuzia de pufuliţă are efecte imunostimulatoare şi antitumorale şi este folosită vreme îndelungată în ulcerul gastro-duodenal. Puneţi la macerat patru linguriţe cu pulbere în 500 ml de apă rece. Lăsaţi la macerat circa 12 ore (de seara până dimineaţa). Strecuraţi, dar nu aruncaţi lichidul obţinut. Peste planta rămasă puneţi 500 ml de apă clocotită şi lăsaţi acoperit un sfert de oră. Amestecaţi cele două lichide, pe care trebuie să le consumaţi  pe parcursul unei zile.

Tinctura, ideală în adenomul de prostată

  O maladie ce se tratează cu ajutorul tincturii de pufuliţă cu flori mici este adenomul de prostată. Pentru a obţine această tinctură puneţi într-o sticlă de jumătate de litru pulbere din plantă, apoi alcool de 70°. Închideţi bine, agitaţi şi lăsaţi la macerat zece zile. După ce filtraţi, administraţi pe stomacul gol (exclus bolile hepatice grave) câte o linguriţă diluată în jumătate de pahar cu apă, de trei-patru ori pe zi. În cazul hepatitelor se foloseşte o combinaţie, în părţi egale, din tinctură de rostopască şi de pufuliţă. Cantitatea de tinctură ce se administrează în această situaţie este de o linguriţă cu tinctură diluată în puţină apă, înainte de masă.
Elena Şerban