Main menu

header

cotnari wide

de Claudia Tarţa

Aducerea unui copil pe lume este experienţa supremă pentru orice femeie şi ar trebui să însemne şi cea mai mare bucurie a vieţii sale. Din păcate, nu pentru toate mamele naşterea are această semnificaţie, motiv pentru care există copii care nu au noroc să fie aduşi pe lume de adulţi responsabili, care să le asigure o viaţă frumoasă şi un trai cât mai bun.

Poate apărea un comportament antisocial
Iubirea mamei nu poate fi înlocuită de nimeni şi de nimic, este un sentiment dorit de orice copil. Scriu acest articol cu gândul la un băieţel în vârstă de 9 ani, care suferă de trei ani după mama sa, care şi-a părăsit familia din diverse motive. Băiatul nu a fost dorit în mod special, dar ştia că are o mamă alături şi nu-l interesa altceva. La doar 6 ani, cât avea copilul atunci când mama s-a hotărât să-şi lase în urmă familia, tot universul său a fost distrus. Din acel moment au apărut tulburările de comportament, deoarece nu a înţeles de ce a fost părăsit şi de ce nu l-a luat mama cu ea atunci când a plecat. Drept urmare, pentru a atrage atenţia asupra sa, băiatul a început să aibă un comportament antisocial. Într-o zi, el a urcat-o pe fetiţa vecinilor, în vârstă de 6 ani, într-o remorcă, a dezbrăcat-o şi a încercat să o agreseze fizic. Situaţia a luat sfârşit datorită unui alt băieţel, care l-a surprins pe acesta în timp ce încerca să o agreseze sexual şi a chemat ajutor. Dacă la o vârstă atât de fragedă face aşa ceva, ce va face când va creşte!?

E bine să fie tratate la psiholog
Este uimitor cum nimeni din familia băiatului traumatizat nu se mobilizează să facă ceva pentru el, să-l ducă la psiholog pentru a-l ajuta să nu se transforme într-un viitor infractor. Este mai important să spunem că nu avem timp decât să ne ocupăm de sănătatea şi de viaţa propriului copil? Aducerea pe lume a unui suflet este o responsabilitate uriaşă, deoarece un părinte nu se angajează doar să-l hrănească, ci şi să-l educe, să-i ofere valori, să facă „om din el”, aşa cum se spune în popor. O traumă trăită în primii ani ai vieţii nu dispare de la sine, ci lasă urme adânci în comportamentul viitorului adult. Nu neglijaţi acest aspect şi consultaţi un specialist ori de câte ori simţiţi că este cazul!