Main menu

header

cotnari wide

702 24 2de Roxana Istudor şi Alexandru Brădescu

Creșterea numărului infecțiilor cauzate de microbii rezistenți la antibiotice a dat alarma printre specialiștii și proprietarii de necuvântătoare de pe teritoriul SUA.

Infecții care nu mai au „leac”

Medicii veterinari de peste Ocean se confruntă cu o creștere alarmantă a cazurilor de infecții cu tot felul de „supermicrobi” care nu cedează în fața tratamentului cu antibiotice, arată „Daily Mail”. De la bacteriile care colonizează pielea animalelor până la salmonella și E.coli, această rezistență a ajuns mai degrabă ceva curent. Pe de o parte, experții arată că șansele ca aceste infecții să treacă la oameni sunt relativ mici, dar nu exclud varianta ca aceste bacterii să sufere mutații care să le permită migrarea la altă specie.

Boli de piele, de urechi, de tract digestiv

Una dintre cele mai alarmante creșteri este cea a infecțiilor generate de staphylococcus pseudintermedius, care au ajuns să fie înregistrate zilnic. Acest tip de microb invadează pielea animalelor, iar alte bacterii sunt responsabile pentru creșterea numărului infecțiilor de la nivelul urechilor, în timp ce în tracturile urinare și digestive ale animalelor se înregistrează tot mai mult prezența bacteriilor care în trecut puteau fi anihilate cu ajutorul antibioticelor, dar astăzi din ce în ce mai puțin. De altfel, această rezistență crește încontinuu de mai multe decenii. „Unele bacterii provoacă infecții, altele există în animalele de companie fără să facă probleme”, explică Jason Pieper, specialist veterinar la Universitatea Illinois.

Supradozare și prescriere inoportună

Există două motive majore pentru creșterea acestei rezistențe. Potrivit experților, prima cauză este admi- nistrarea de antibiotice și când nu este cazul. „Una dintre marile probleme este supradozarea. Oamenii au obiceiul să le dea antibiotice animalelor lor când nu este nici necesar, nici indicat”, punctează Pieper. Un alt motiv pentru creșterea rezistenței la antibiotice este prescrierea unora prea puternice, nejustificate de afecțiunea care se constată. „Dacă pacientul necuvântător suportă o intervenție chirurgicală importantă, care implică risc, este prudent să fie administrate antibiotice mai puternice. Dar în alte circumstanțe nu este oportun”, adaugă Pieper. Potrivit specialiștilor, în cazul oamenilor s-a reușit „înfrângerea” acestei rezistențe la o serie de infecții prin administrarea mai responsabilă de antibiotice.

„Îmi amintesc că în trecut prescriam antibiotice pentru gripă. Acum medicii veterinari nu mai prescriu nici pentru infecții virale antibiotice, întrucât nu mai există răspuns la ele“