Main menu

header

684 28 1de Roxana Istudor şi Sorin Dumitrescu

În fiecare an, circa 100 de milioane de rechini din toate speciile cad victime cerinței mondiale de aripioare pentru supă.

600 de dolari kilogramul

Pentru pofta asiaticilor de a servi o delicatesă numită supă din aripioară de rechin s-a pus la punct o rețea ilegală de „pescuit” care alimentează o industrie ce poate fi ușor asemuită cu un măcel. Cum ajunge aripioara de rechin în farfuria chinezului sau a japonezului? Animalele sunt prinse în larg, li se taie prețioasa bucată de carne, apoi sunt aruncate înapoi în ocean, unde pier în agonie, incapabile să se mai hrănească sau să respire, ori devin hrană pentru alte creaturi ale adâncurilor. În lumea oamenilor, toată această agonie se transformă în bani frumoși. Uscată, aripioara de rechin ajunge la peste 600 de dolari kilogramul, iar cererea este într-o creștere spectaculoasă, mai ales de când chinezii au devenit tot mai înstăriți și solicită această delicatesă.

Declin al speciilor de până la 95%

În aceste condiții, satisfacerea papilelor gustative ale oamenilor a generat declinul unor specii de rechin cu procente între 60% și 95% doar din 1970 încoace, notează worldanimalnews.com. La o medie de durată a vieții de 20 de ani și cu peste 100 de milioane de exemplare care dispar anual pentru a furniza aripioare, specialiștii estimează că într-un orizont de timp de un deceniu specii întregi de rechini ar putea dispărea complet. Urmarea acestei tragedii asupra ecosistemelor mărilor și oceanelor ar fi incalculabilă, întrucât rechinii sunt un element crucial al acestui echilibru. Mai mult, genul de pescuit care are ca scop atragerea rechinilor pentru a li se tăia aripioarele are ca victime și balene, broaște țestoase, cașaloți, delfini, care se încurcă în plasele largi și pier sau rămân mutilate, cu zecile și sutele de mii, în fiecare an.

„În Hong Kong, se vând aripioare de rechin peste tot - în magazine alimentare, în farmacii, în pescării. Se pot cumpăra de la unele mici, în pungi de plastic, la unele mari, legate cu fundă roșie“ („The Guardian“)