Main menu

header

678 29 1de Roxana Istudor şi Adrian Barna

Micul pește-zebră este mai de folos oamenilor și cercetărilor medicale moderne decât pare la prima vedere.

Folosit la identificarea a mii de gene ale vertebratelor

Cu o înfățișare modestă, fără importanță economică și fără să fie luat în calcul pentru consum, peștele-zebră este căutat în principal pentru a împodobi acvariile. Se reproduce rapid, este viguros și nepretențios. În ultima perioadă, a devenit un înlocuitor pe scară largă al animalelor vertebrate folosite în laboratoare pentru tot felul de cercetări, suplimentând în unele cazuri cobaii în diferite teste, în special genetice. Pentru că este transparent, dacă specialiștii îi modifică genotipul încă din stadiul de ou, se pot evalua schimbările produse în organele peștelui în doar trei zile, odată cu formarea completă. În acest fel, din anii ’80 ai secolului trecut, când a început să fie folosit în laboratoare, peștele-zebră a „devoalat” mii de mutații genetice și a dus la identificarea a sute de gene care controlează dezvoltarea vertebratelor, notează „Enciclopedia of Life”.

Alternativă mai ieftină și mai eficientă pentru teste de laborator

În 2017, după ani de cercetări, specialiștii de la Centrul „Champalimaud” din Lisabona, Portugalia, au implantat celule tumorale umane în corpul mai multor pești-zebră. În acest fel, fiecare exemplar a devenit un model minuscul pentru cancerul unui pacient uman și, firește, un „poligon de teste” pentru un tratament sau altul. „Peștele-zebră poate reprezenta o nișă unică în cercetarea pentru tratamentul cancerului”, explică expertul Leonard Zon, de la Școala Medicală Harvard, din Boston. Spre deosebire de șoarecii de laborator, care livrează rezultatul implantării în câteva luni, peștii-zebră furnizează informații prețioase în câteva zile, fiind o alternativă mai ieftină și mai eficientă pentru experimentele anticancer.

Rol în personalizarea tratamentelor anticancer

De exemplu, după introducerea în peștii-zebră a unor celule de cancer colorectal uman, s-au observat rapid trei repere majore ale dezvoltării tumorilor: înmulțirea accelerată a celulelor, formarea va- selor sangvine care le asigură alimentarea și abilitatea de a se răspândi în alte părți ale corpului. Apoi, echipa de biologi portughezi a atacat tumorile cu diferite „cocteiluri” cu chimioterapie și au constatat care dintre acestea s-au micșorat și care nu au reacționat. Mai mult, în patru din cinci cazuri, răspunsul tumorilor din peștii-zebră a relevat evoluția ulterioară a „corespondenților” din pacienții umani, cu precădere riscul revenirii cancerului după trei luni sau șase luni de la operație, arată concluziile studiului publicat de experții din Lisabona în „Proceedings of the National Academy of Sciences”. Aceste rezultate l-au determinat pe oncologul Richard White, de la Centrul pentru Cancer „Memorial Sloan Kettering”, din New York, să estimeze că „peștele-zebră are un viitor rol în personalizarea tratamentelor anticancer, întrucât să creezi replici în șoareci pentru 1.000 de pacienți umani nu este fezabil, dar, cu acești pești, procedura este foarte simplă”.

Peștele-zebră este una dintre puținele specii care au fost trimise în spațiul cosmic

Îşi regenerează inima în opt săptămâni

678 29 2O imagine a unui pește-zebră cu inima strălucind în multe culori a câștigat un premiu al concursului de fotografie organizat de British Heart Foundation, și nu întâmplător: micul pește își poate regenera inima. În interiorul exemplarului transparent din fotografia câștigătoare se puteau vedea cu claritate aparatul de contracție a mușchiului, precum și mușchiul însuși. Acest pește de acvariu poate pierde 20% din inimă fără să aibă probleme, întrucât are abilitatea de a reface acest organ vital în opt săptămâni. Pentru că mamiferele nu au această proprietate, a devenit pentru mulți cercetători o prioritate studierea peștelui-zebră pentru pacienții umani care suferă daune majore la nivelul inimii atunci când intervine un atac de cord în urma căruia multe celule mor. „Să înțelegem cum este capabil peștele-zebră să-și regenereze inima ar putea însemna într-o zi să-i putem ajuta să-și revină pe pacienții umani”, punctează Jana Koth, de la Universitatea Oxford.