Main menu

header

cotnari wide

647 28 1de Andrei Dicu şi Adrian Barna

„Uriaşul românesc”, Hatzegopteryx, creează polemici între savanţi. O recentă analiză a rămăşiţelor celui mai mare pterozaur descoperit vreodată, efectuată în Marea Britanie, a relevat faptul că imaginea creată acestei creaturi preistorice de cercetători a fost complet eronată. În realitate, gigantul Hatzegopteryx arăta complet diferit faţă de ceea ce se crezuse până recent.

Cinci metri măsura înălţimea pterodactilului transilvănean

Descoperite acum 15 ani în Haţeg, resturile fosilizate ale pterodactilului botezat Hatzegopteryx au uimit savanţii din toată lumea prin dimensiunile cu adevărat colosale ale unei astfel de creaturi preistorice. Cu o anvergură a aripilor de aproximativ 10-12 metri, echivalentul unui avion militar modern, pterodactilul care a trăit în spaţiul transilvănean îl depăşea chiar şi pe Quetzalcoatlus northropi, pterodactilul nord-american care deţinea, de aproape 35 de ani, recordul în materie de dimensiuni. Reprezentările paleoartistice create pe baza datelor oferite de studiile din anii 2000 au arătat o creatură cu o înălţime de aproximativ cinci metri, cât o girafă din zilele noastre, cu un gât lung, un craniu imens şi un cioc pe măsură. Analiza recentă a vertebrelor uriaşe ale lui Hatzegopteryx, unele cu diametrul de aproximativ 30 de centimetri, au demonstrat că, în realitate, pterodactilul transilvănean era complet diferit faţă de confraţii săi din restul lumii şi că măsura opt metri. Acesta avea un craniu cu o lungime de aproape trei metri, susţinut de un gât scurt, dar extrem de robust, cu muşchi foarte puternici. Era vorba despre adaptări evolutive ale unui animal care devenise prădătorul numărul 1 din această parte a lumii! Aceste noi date ne oferă imaginea unui gigant capabil să terorizeze absolut toate creaturile existente în vremea sa, cu o forţă extraordinară şi care, mai mult decât orice, poate face lumină asupra tabloului faunistic existent pe teritoriul românesc de acum 66-72 de milioane de ani.

Femur-record: 38,5 centimetri

647 28 2Hatzegopteryx este un pterozaur azhdarchid de mari dimensiuni. Numele acestui animal se compune din sintagma Hatzeg, care vine de la zona în care a fost descoperit, şi pteryx, grecescul pentru pasăre. A fost descoperit în 1978 de Dan Alexandru Grigorescu în zona Haţegului. Se estimează că a trăit acum 71-65 de milioane de ani, la sfârşitul Cretacicului. La primele cercetări au fost descoperite fragmente de craniu, alte oase şi un femur de 38,5 centimetri. Încă de la început s-a spus că, având o lungime estimată de circa trei metri, craniul său ar putea fi cel mai lung dintre cele ale tuturor animalelor de uscat. Pterozaurii au trăit în Era Mezozoică, adică acum 228-66 de milioane de ani. Înainte de apariția păsărilor, reptilele erau singurele animale cu coloană vertebrală care s-au ridicat de la sol. La început, reptilele planau folosind solzi specializaţi sau membrane de piele pentru a le amortiza căderea când săreau din copac în copac. Totuşi, la sfârşitul Triasicului a apărut un grup de noi reptile zburătoare, dotate cu aripi acționate de muşchi. Erau pterozaurii, reptile a căror existenţă a durat aproape 150 de milioane de ani, lăsând în urma lor numeroase fosile. Pterozaurii se împart în două mari grupuri, ramphornycoizii şi pterodactiloizii, ultimul fiind grupul din care face parte şi „mioriticul” Hatzegopteryx.

Greutatea corpului nu o depăşea pe cea a condorului!

Ce mai putem spune despre istoricul acestui colos? Primele fosile ale pterozaurului au fost descoperite în anul 1978 de paleontologul Dan Alexandru Grigorescu în formațiunea geologică Densuș-Ciula, din localitatea Vălioara, bazinul Hațegului. Specia Hatzegopteryx thambema, „monstrul înaripat din Hațeg”, aşa cum l-a numit încă de la început Dan Alexandru Grigorescu, a fost descrisă și denumită formal abia în anul 2002, puținele elemente ale scheletului fosilizat lăsând, aşa cum am afirmat anterior, mai multe întrebări fără răspuns. „În mod paradoxal, în această lume dominată de pitici a fost descoperit unul dintre cele mai mari animale zburătoare, dacă nu chiar cel mai mare: Hatzegopteryx! Incredibil, dar adevărat! Cum putea zbura un animal cu un cap de aproape trei metri? Răspunsul îl dă structura osoasă, care era compusă din fibre subţiri şi rezistente de os, cu mari spaţii goale, umplute cu aer între ele, aşa încât greutatea estimată a întregului corp nu depăşea 15 kilograme, cam atât cât are şi condorul, «vulturul Anzilor» din zilele noastre”, explică Dan Alexandru Grigorescu în volumul „Geodiversitatea Ţării Haţegului”, publicat la Editura Universităţii din Bucureşti în 2014.

O reptilă cu sânge cald

Cea mai mare dilemă existentă în cazul lui Hatzegopteryx este prezenţa sângelui cald în organismul acestor indivizi, lucru care îi deosebeşte de reptilele din zilele noastre (crocodili, şerpi etc.), dar, foarte posibil, şi de dinozauri. Forma ciocurilor, precum şi rămăşiţele fosilizate arată că aceşti monştri erau carnivori şi chiar necrofagi, carnea fiind un aliment energetic. Atât Hatzegopteryx, cât şi alţi pterozauri giganţi, cum ar fi Arambourgiania, erau experţi în planare, un mod mai eficient de zbor, care consuma mai puţină energie. Pterozaurii mici erau nevoiţi să dea de mai multe ori din aripi, fapt pentru care consumau mai multă energie. De aceea, paleontologii cred că pterozaurii mari, şi mai ales Hatzegopteryx, aveau sângele cald.

Ţara Haţegului, tărâmul dinozaurilor

647 28 3Teritoriul în care a trăit eroul povestirii noastre este vestit pentru varietatea de reptile preistorice. Cercetătorii susţin că, în urmă cu peste 65 de milioane de ani, locurile care poartă acum numele de Ţara Haţegului erau o insulă populată de specii de dinozauri pitici, dar şi de reptile zburătoare imense. În acele vremuri, potrivit cercetătorilor, uscatul începuse să se fragmenteze, iar din continente se desprindeau insule, care, activate de mișcările tectonice, erau ca nişte plute călătoare pe oceanul planetar. O astfel de insulă era şi Haţegul, iar dinozaurii care o populau au fost nevoiţi să se adapteze condiţiilor de viaţă dintr-un spaţiu restrâns, cu resurse de hrană mai reduse. Aceasta a fost cauza pentru care, treptat, statura dinozaurilor insulari era mai mică decât cea a celor care au rămas pe continent.

„Cum putea zbura un animal cu un cap de aproape trei metri?“ (Dan Alexandru Grigorescu)

1978 este anul în care a fost descoperit monstrul

Dan Alexandru Grigorescu, o somitate la nivel internaţional

647 28 4Dan Alexandru Grigorescu, descoperitorul lui Hatzegopteryx, este o somitate. Născut la 4 iunie 1941, este de meserie geolog şi paleontolog, profesor emerit la Facultatea de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti. În 1971, a obţinut titlul de doctor în geologie la Universitatea din Bucureşti cu teza „Studiul stratigrafic al Formaţiunii Şisturilor negre între văile Covasna şi Zăbrătău, prin metoda microfacială”. A prezentat lucrări ştiinţifice la peste 40 de congrese şi simpozioane geologice şi paleontologice internaționale şi este autor ori coautor a 161 de lucrări publicate în reviste şi alte publicaţii periodice de specialitate din 18 ţări.