... La început s-a dorit a fi o simplă întâlnire cu publicul, un matineu de duminică, în Sala Atelier a Naţionalului bucureştean, pe la începutul Festivalului Naţional de Teatru (FNT), cu vrute şi nevrute, despre arta teatrală şi întâmplări adevărate din curtea Thaliei, de ieri, însă şi de astăzi. Un fel de „Arhivă sentimentală” a celor doi uriaşi creatori de Frumos, căci Ion Caramitru şi Horaţiu Mălăele înseamnă infinit mai mult decât doi actori preţuiţi. Dincolo de altitudinea artistică a celor doi, marea valoare a unui asemenea spectacol-unicat a constat în contrastul Caramitru-Mălăele.
Read more: „Caramitru-Mălăele, câte-n lună şi în stele“
… Întrebare firească după ultima ediţie a Festivalului Naţional de Teatru (FNT), considerată de mulţi drept cea mai reuşită din ultimii ani. Sigur, nu toate au fost perfecte, însă marele câştig s-a numit o stare de normalitate, o stare de entuziasm. Dincolo de faţa văzută a Festivalului, frumoasa avalanşă de spectacole din cele zece zile, o reală bucurie, au reprezentat-o „Divanele” de la Teatrul Act, unde regizori de calibru, dar şi mai tineri, actori, critici dramatici, ziarişti au încercat să fixeze prezentul scenei româneşti.
Read more: Cum stăm cu teatrul românesc?
… Călătoriile lui Gulliver au ajuns, şi anul acesta, în briza Dunării, la Galaţi. Nu-i vorba despre celebrul roman al anglo-irlandezului Jonathan Swift, care fascinează milioane de copii şi maturi de aproape trei secole (!). Subiectul îl reprezintă acum Festivalul Internaţional de Animaţie „Gulliver”, organizat de teatrul gălăţean, pentru a XIX-a oară în cele şase secole de existenţă ce vor fi sărbătorite la anul. Sărbătoare adevărată, şi în această toamnă, cu 18 spectacole în cinci zile (30 octombrie - 4 noiembrie), cu teatre şi trupe din trei ţări (Republica Moldova, Ucraina şi România) şi 15 oraşe: Bucureşti şi Râmnicu Vâlcea - cu câte doi reprezentanţi fiecare - împreună cu mesagerii artei pentru copii din Alba Iulia, Bacău, Baia Mare, Botoşani, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Iaşi, Piteşti, Ploieşti, Târgovişte, Chişinău şi Uzghorod (Ucraina). Spectacolele au fost bazate pe scriituri autohtone (multe adaptate teatrului de animaţie), de la Vasile Alecsandri („Ca pe vremea lui Papură Vodă” - Teatrul Mihai Eminescu Botoşani), Ion Creangă („Cocoşul năzdrăvan” - Teatrul Gulliver Galaţi; „Capra cu trei iezi” - Asociaţia Ataraxia Râmnicu Vâlcea), Petre Ispirescu („Prâslea cel voinic şi merele de aur” - Teatrul Tudor Vianu Giurgiu), dar şi din literatura universală, cum ar fi „Play Shakespeare” în montarea superbă a regizorului Cristian Pepino după piesele marelui Will, la Teatrul Ţăndărică Bucureşti. S-au mai jucat „Alice în Ţara Minunilor” după Lewis Carroll, regizată cu măiestrie de Alice Barb, la acelaşi teatru; „Cartea junglei”, de Kipling - prezentată de Teatrul Luceafărul Iaşi; „Frumoasa adormită” după Hoffman - Teatrul pentru copii şi tineret Baia Mare; „Motanul încălţat” de Charles Perrault - Teatrul Municipal Târgovişte; „Strip-tease” după Mrozek - oferit de studenţii bucureşteni de la UNATC şi altele. Au fost şi producţii pe texte locale precum „Peronul cu vise” de Nicolae Bănică - Teatrul Aşchiuţă Piteşti şi „Cobora un căţel din cer” de Iulian Filip - Teatrul Guguţă Chişinău. Spectacolele diverse, ca mesaj şi formă estetică, pentru copii, tineri şi părinţi au transformat oraşul de la Dunăre într-o citadelă a bucuriei. Apreciatul actor Stelian Stancu, dinamicul director al Teatrului Gulliver Galaţi, a fost firesc să fie încântat de „râurile de copii care au inundat teatrul în zilele Festivalului”. Cel puţin în ultima zi a evenimentului, vinerea trecută, Sala Mare a teatrului gălăţean Fani Tardini s-a dovedit prea mică, sub asaltul unui număr aproape dublu de spectatori faţă de capacitatea locaţiei. A fost, cred, cel mai mare câştig al Festivalului, cu doi învingători supremi, „Play Shakespeare” şi „Alice în Ţara Minunilor”, dincolo de atâtea alte premii.
Read more: Gulliver, asediat de cinci mii de prichindei, la Galaţi!
… Eveniment de marcă, Festivalul Naţional de Teatru (FNT) şi-a pornit la drum, în Capitală, a 21-a ediţie. Zece zile (28 octombrie - 6 noiembrie), 33 de spectacole, cu 65 de reprezentaţii, din ţară şi străinătate (Franţa, Portugalia, Ungaria), în 40 de săli şi spaţii neconvenţionale, lansări de carte, ateliere, dezbateri, întâlniri ale lumii bune din teatrul românesc (încântătoare Arhiva sentimentală oferită sub titlul „Caramitru-Mălăele, câte-n lună şi în stele”). Ediţia a 21-a a început în lacrimă nobilă, cu un moment de reculegere, dar şi lungi aplauze, în Sala Mare a Naţionalului bucureştean, însoţind un „Drum bun” de Adio pentru Fenomenul Liviu Ciulei, plecat în ajun spre îngeri...
Read more: Şi Andrei Şerban poate dezamăgi, nu-i aşa?!
…Interogaţie gravă, actuală, într-o lume tot mai bolnavă, tot mai inumană, întrebare-lamă de cuţit ridicată cu francheţe şi emoţie artistică de ultima premieră, întâia a noii stagiuni la Naţionalul bucureştean. Piesa, numită sugestiv „Purificare”, este scrisă de cehul Petr Zelenka, pe „val” la cei 44 de ani, şi nu are vreo legătură cu spectacolul cu acelaşi nume realizat de Andrei Şerban, la Naţionalul clujean, după textul britanicei Sarah Kane, dispărută la numai 28 de ani. „Purificare”, text extraordinar, cea mai bună piesă în Cehia, anul trecut, înseamnă o radiografie dureroasă a zgomotoasei societăţi actuale, prăbuşită moral, dispusă să accepte tirania mass-media care sacrifică adevăruri, suflete, norme morale sub blestemul numit rating.
Read more: Se mai poate purifica lumea?
… Cu ani buni în urmă, a făcut carieră filmul „Un taxi pentru Tobruk”, cu Lino Ventura şi Charles Aznavour. Mai zilele trecute am văzut alt „Taxi”, care cred că va avea mare succes nu pe ecrane, ci în sălile de teatru. Este „Taxi Blues”, o foarte interesantă coproducţie Magnus Cultural Association Hamburg - Compania „Maşina de vise” Bucureşti - Teatrul „George Ciprian” Buzău. Piesa care stă la baza acestui excelent spectacol a fost scrisă pentru Ştefan Iordache (care n-a mai apucat să o citească!), a obţinut, anul trecut (cu titlul „Karstadt Blues”), locul III la Concursul „Dramaturgie în doi” de la Teatrul Tudor Vianu Giurgiu şi aparţine unui autor român din Germania: Ana Maria Bamberger. Nume prezent pe afişele bucureştene („Portretul Doamnei T.”, cu Olga Tudorache, „Peşte cu mazăre”), piteştene („Duminică la ora trei”, „Belvedere”), dar şi pe ale celor din Berlin, Hamburg sau Praga.
Read more: Un taxi pentru… Marius Bodochi şi Dan Tudor
... În plină criză materială, teatrul românesc face eforturi să supravieţuiască demn. Toamna aceasta şi printr-o avalanşă de gale, cu producţii din stagiunea trecută. Spre final de septembrie, „Zile şi nopţi de teatru” la Brăila, dublate de Festivalul de Teatru Scurt de la Oradea. Nu s-a terminat gala brăileană şi au început, la 1 octombrie, Festivalul Internaţional de Teatru pentru Copii, în Capitală, şi cele două interesante evenimente de la Arad: „Euro Underground International Theatre Festival” (a IX-a ediţie) şi „Euro Marionete International Festival” (ediţia a XII-a), ca, la 2 octombrie, la Galaţi, să debuteze Festivalul Naţional de Comedie. Iar la finele acestei luni, în Bucureşti, Festivalul Naţional de Teatru (FNT), între 28 octombrie şi 6 noiembrie, ca, mai apoi, să intre în scenă şi festivalurile de la Piatra-Neamţ, al teatrelor dunărene, la Giurgiu şi de studio, la Piteşti. Din păcate, unele festivaluri s-au suprapus, oamenii de teatru neputând cunoaşte, astfel, întreaga faţă actuală a mişcării teatrale din România. Poate că în viitorul imediat, adică în 2012, directorii teatrelor, Ministerul Culturii şi UNITER vor eşalona raţional frumoasele noastre festivaluri de teatru...
Read more: Toamna festivalurilor