Main menu

header

cotnari wide

29-1Acum mulţi ani, peste 45, în satul Alexeni s-au întâlnit doi tineri, Tanţa şi Gili (foto 1). Îndrăgostiţi, au plecat la Iaşi să-şi potolească setea de carte şi au devenit profesori - el de educaţie fizică şi sport, ea profesoară de limba română, vis din copilărie. S-au căsătorit şi s-au stabilit în satul Ion Roată, între Urziceni şi Slobozia, cu gândul de a se iubi şi a fi împreună pentru vecie. Statornicia lor s-a dovedit adevărată, şi pe cei doi îi puteţi găsi şi azi în această comună. Povestea lor e foarte frumoasă şi adevereşte vechea zicală românească: „Omul sfinţeşte locul”.

Am auzit plângându-se mulţi oameni că n-au avut noroc, că s-au născut la ţară din părinţi săraci... Omul care crede cu putere în visurile sale îşi găseşte fericirea în realizările sale oriunde s-ar afla.

29-2Tineri fiind, au făcut parte mulţi ani dintr-un ansamblu de dansuri populare din Urziceni „Doruleţul”, cu care au participat cu succes la multe festivaluri naţionale şi internaţionale din Belgia, Franţa şi Danemarca (foto 2). Cu aceeaşi bucurie s-au întors însă acasă, la datorie. Ei, prietenii mei, s-au dedicat cu trup şi suflet şcolii şi deci tuturor copiilor din satul Ion Roată, înfrumuseţându-le viaţa, îmbogăţindu-le mintea cu toată dragostea. Tanţa mărturiseşte într-o revistă a şcolii: „Aici, la Ion Roată, putem trăi fără vâlvă, fără onoruri, fără lauri, dar nu fără comunicarea cu cei dragi. Viaţa noastră s-a ţesut ca o poveste adevărată despre oameni şi fapte şi sunt sigură că măcar unul dintre elevii noştri vor da în dulcea patimă a scrisului şi pentru că aici au văzut întâia stea în leagănul copilăriei, oriunde îi vor purta paşii se vor întoarce ca apa în matcă”. Gânduri măreţe de educator de generaţii, căci mulţi au plecat din şcoala de la Ion Roată şi au ajuns oameni de nădejde, având cunoştinţe temeinice.

Alături de Tanţa, Gili spune despre domeniul său: „Corpul omului este ca un instrument care, ajuns în mâinile unui virtuos, exprimă un univers de idei, sănătate, frumuseţe, curaj, putere, ţinută, inteligenţă”. Nu întâmplător copiii de care el s-a ocupat au ajuns premianţi în cele mai înalte concursuri ale ţării.

29-3De-asta am rămas impresionată de prezenţa acestor doi oameni rămaşi cu credinţă într-un sat din Bărăgan să-şi îndeplinească misiunea cu dragoste. Sunt oameni calzi, prietenoşi, puternici, care nu s-au lăsat îngenuncheaţi. Au două fete realizate, una doctor, alta economist. Au învăţat tot aici, în şcoala satului. Astăzi locuiesc în Canada şi sunt profesioniste de primă clasă. Îşi cheamă mereu părinţii acolo, să fie alături de ele şi de cei doi nepoţi (foto 3). Ajunşi la vârsta pensionării trebăluiesc într-o grădină cu mii şi mii de flori, iar în spatele casei au o minifermă organizată cu pricepere. Ne oprim din când în când la poarta lor, intrăm, gustăm un pahar cu caisată din producţie proprie şi, dacă avem norocul să fi fost Gili la pescuit cu o zi înainte, mâncăm un borş de caras dres cu pricepere de Tanţa şi încheiem cu vestita plăcintă de brânză cu stafide, nemaiîntâlnită niciunde în lumea aceasta.

29-4Iată dovada că sufletul lor generos a rămas legat de cei mai îndepărtaţi prieteni, cum ar fi Eti (foto 4), legată încă din copilărie cu fire nevăzute de dragoste pentru Tanţa. O viaţă frumoasă a unor oameni care şi-au urmărit visurile cu credinţă, au mers mână în mână şi nu s-au împiedicat de greutăţile vieţii. Oriunde ar fi asemenea oameni creează frumuseţe, dau curaj şi speranţă celor din jur. Dumnezeu să-i ţină sănătoşi!