Main menu

header

Avalanşa de Artă

mircea_m_ionescu... Un fapt de viaţă cutremurător - miza unui spectacol tulburător. Faptul s-a petrecut undeva în estul Anatoliei. Spectacolul a avut loc la Naţionalul bucureştean. „Avalanşa”, piesa scriitorului turc Tuncer Cucenoglu, poate fi atât o fabulă, cât şi o parabolă. Spectacolul, unul de Artă adevărată. Acolo, în munţii avalanşelor, viaţa locuitorilor unui sătuc este încătuşată de oficialităţi, în funcţie de zăpezile ce pot acoperi cătunul. Sătenii au voie numai trei luni pe an să se iubească, să aducă pe lume copii, să cânte şi să trăiască din plin. În rest sunt încarceraţi în propriile case. În piesă, o tânără va naşte prematur, fapt interzis de autorităţi. Soţul, socrii, bunicii (semnificativă triadă) trăiesc acest moment-limită, căutând salvarea Vieţii. Autorităţile nu acceptă nicio excepţie de la regula locului. Gravida trebuie îngropată de vie, cu pruncul în pântece, ca ţipetele facerii să nu pornească avalanşa. S-a mai întâmplat aşa ceva acolo. Soţul nu poate accepta însă sentinţa criminală, ia puşca (prezentă în decor de la început, ca în piesele lui Cehov), ameninţându-i pe preşedinte, venit cu doi membri ai Comitetului, şi pe moaşă. Soţia va naşte, într-un strigăt înăbuşit, iar copilul îşi va ridica primul glas spre munţii înzăpeziţi, parcă pentru a opri moartea. Viaţa supune legile strâmbe şi curajul Soţului fisurează dictatura locurilor.

Read more: Avalanşa de Artă

Ovaţii, ovaţii, la „Savoy“!

mircea_m_ionescu… Week-end de vis, în noua sală de la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, unde „Savoy”-ul renovat este realmente o bijuterie în materie. În acest minunat templu al comediei, muzicii şi dansului, a avut loc un spectacol de ţinută europeană, „Aplauze, aplauze”, revistă în două acte şi 36 de tablouri, cu texte şi muzică semnate inconfundabil Mihai Maximilian şi Vasile Veselovski. Remarcabil spectacol, creat de veşnic tânărul Biţu Fălticineanu pentru aniversarea a peste 30 de ani de carieră a două Legende ale teatrului românesc: Stela Popescu şi Alexandru Arşinel. Iar sărbătoriţii au fost primii care au oferit cadouri rare publicului, alături de invitaţi de onoare, încântătoarea Tamara Buciuceanu-Botez (altă Legendă!) şi vocea rară a Sandei Ladoşi, dar şi de trupa de nota zece de la „Tănase”.

Read more: Ovaţii, ovaţii, la „Savoy“!

Publicul ştie ce să ceară!

mircea_m_ionescu… De multe ori, când un teatru programează un spectacol la doi ani de la premiera sa, sub genericul „La cererea publicului”, la mijloc se află o găselniţă organizatorică. Nu a fost cazul reprezentaţiei din ultimul week-end, de la Metropolis, cu o sală plină la piesa „Cum m-am lăsat…”, adaptarea minunatei actriţe Anca Sigartău după romanul „Cum m-am lăsat de gândit”. Romanul aparţine scriitorului şi ziaristului Hannes Stein, născut în ‘65, la München, dar trăit prin Austria, Scoţia şi Israel, el fiind şi autorul altei scriituri atipice („Enciclopedia lucrurilor care mă sâcâie”). Textul pe care au canavat cu patos Anca Sigartău şi 1-Q Sapro (venit din lumea muzicii moderne), alături de regizorul Bogdan Muntean, are un subtitlu care spune multe: „Mic tratat pentru intelectuali epuizaţi”.

Read more: Publicul ştie ce să ceară!

„Lecţia“ dragostei de teatru

mircea_m_ionescu… Teatrul „Maria Filotti” din Brăila şi-a programat întâia premieră a noului an pentru sâmbăta trecută: „Lecţia”, de Eugen Ionescu. Directorul instituţiei, cunoscutul actor şi cantautor Mircea Bodolan, a anunţat din timp cronicarii dramatici, oferindu-se să trimită un microbuz la Bucureşti. În dimineaţa premierei, ţara s-a trezit sub zăpezi nebune. Posturile de radio şi de televiziune anunţau viscol în Bărăgan şi la Dunăre, invitând şoferii să nu plece la drum. Şi totuşi, cu trei ceasuri înainte de premieră, un evantai de nume grele în cronica dramatică se afla la respectatul teatru brăilean: Mariana Ciolan, Maria Sârbu, Bebe Parhon, Adrian Mihalache, Doru Mareş. Plus regizorul Lucian Sabados, directorul Teatrului „Toma Caragiu” din Ploieşti, şi semnatarul acestor rânduri. Minunaţi temerari porniţi prin viscol, trecând pe lângă maşini şi tiruri aruncate în şanţ de troiene, cu toţii topind gheţurile de afară sub flacăra dragostei pure de teatru, de Eugen Ionescu, şi respectul faţă de „Maria Filotti” şi noul ei director. La o oră şi jumătate după miezul nopţii, după ce aplaudase premiera brăileană, echipajul bucureştean bătea la porţile Capitalei, traversând un veritabil calvar alb, ajutat de Cristi Popa, şoferul de excepţie al teatrului de la Dunăre. Pentru mine, acesta a fost marele, sublimul spectacol, unul de-a dreptul rar...

Read more: „Lecţia“ dragostei de teatru

Adriana Trandafir, avalanşa de talent netrădat

mircea_m_ionescu… O piesă despre care nu a auzit mai nimeni: „Mă mut la mama”. De un autor necunoscut - Andreas Petrescu („şi un pic Gabriel Fătu”, cum scrie pe afiş). Producţia unei companii particulare (D’Aya) în parteneriat cu Centrul Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu”. Pare scenariul obişnuit în ultima vreme pentru o şuşă itinerantă, montată să aducă bani. Numai că afli că în piesuliţa aceasta cu titlu familial există o avalanşă de talent netrădat, excelenta actriţă-totală Adriana Trandafir. Şi mai vezi că direcţia de scenă este semnată de un nume al regiei româneşti, Gelu Colceag. Două motive să te încumeţi să mergi la un spectacol ce se joacă unde se poate închiria o sală! Alegere inspirată pentru cei care au dat buluc la începutul acestui an la Teatrul Mic, unde a fost mare haz.

Read more: Adriana Trandafir, avalanşa de talent netrădat

O jumătate de veac de Comedie

mircea_m_ionescu… Anul a început încântător pentru teatrul românesc. Cu un spectacol rar, de istorie şi poezie, de entuziasm şi nobile aduceri aminte. Sărbătorirea celor 50 de ani de la ctitorirea Teatrului de Comedie, redută prin decenii a culturii române, a însemnat o gală a legendelor, scrisă în filigran de suflet, un miraculos drum prin arhiva sentimentală a teatrului românesc…

Read more: O jumătate de veac de Comedie

Comedie cu amanţi

mircea_m_ionescu… Conştient că publicul are nevoie, mai ales în aceste vremuri destul de triste, de cât mai multe comedii bune (nu şuşe!), Teatrul Evreiesc de Stat a încheiat anul 2010 cu o premieră de mare haz, în limba română: „Azilul amanţilor”, text de ecou prin lume al britanicilor John Chapman (actor, dramaturg, exponent celebru al farsei interbelice) şi Dave Freeman. Piesa s-a mai jucat şi la noi, la Târgu-Mureş, cu titlul „Clinica amanţilor”, iar opţiunea repertorială de la TES s-a dovedit foarte inspirată. Căci avem de-a face cu o spumoasă comedie de situaţii şi replici cu haz, în care actorii joacă efectiv cu o plăcere molipsitoare. Când un text ca acesta întâlneşte un evantai de actori profesionişti, precum cei de la teatrul condus de veşnic tânărul Harry Eliad, şi un regizor ca freneticul Dan Tudor, născut pentru comedia fină (ca şi actor!), nu putea rezulta decât un spectacol dinamic, la care se râde sănătos, în cascade.

Read more: Comedie cu amanţi

Cinci fete, două femei şi o mare actriţă

mircea_m_ionescu... Prin final de februarie trecut, la sfârşit de iarnă, Teatrul „George Ciprian” din Buzău descindea în Bucureşti, la „Nottara”, cu un spectacol („Nişte fete” de americanul Neil LaBute) care s-a acoperit de elogii, ajungând să bată şi la porţile UNITER. Jucau atunci, încântător, în regia lui Cristi Juncu, cinci fete şi un bărbat.

Read more: Cinci fete, două femei şi o mare actriţă

CapodOpera lui Marius Bodochi

mircea_m_ionescu… După regalul lui Marius Bodochi, la Opera Naţională, cu un uluitor Salieri, în „Amadeus”, nu-mi mai găsesc metaforele, cuvintele par sărace, nu mai fac nicio comparaţie cu filmul lui Milos Forman şi „Oscarul” lui Murray Abraham din ’85. Când ai şansa să urmăreşti o asemenea seară sublimă, nu-ţi rămâne decât să nu te mai uiţi o săptămână la televizor, să refuzi alte spectacole şi să retrăieşti minunea artistică dată în dar, poate, de Dumnezeu.

Read more: CapodOpera lui Marius Bodochi

Ce zile, ce nopţi, la Brăila!

mircea_m_ionescu… Toamna teatrală s-a încheiat cu acorduri nobile. După salba de festivaluri (FNT, Piatra-Neamţ, Giurgiu, Braşov, Piteşti) a fost o veritabilă gală, „Zile şi nopţi de teatru la Brăila”. În adevăratul templu al Thaliei, care este superbul Teatru „Maria Filotti” din Brăila, timp de opt zile s-a ţinut un regal al artelor: teatru, muzică (modernă şi clasică), pictură şi istorie teatrală. Cu trupe profesioniste din opt oraşe autohtone (Alba-Iulia, Baia Mare, Brăila, Galaţi, Giurgiu, Piatra-Neamţ, Ploieşti, Sfântu Gheorghe) şi una din Şumen (Bulgaria). Cu reprezentaţii de teatru clasic, însă şi muzical (Teatrul „Nae Leonard” din Galaţi, Fanfara din Brăila), cu spectacole de păpuşi şi bijuterii de canto, chitară, clarinet, flaut şi pian.

Read more: Ce zile, ce nopţi, la Brăila!

Şi adolescenţii scriu teatru!

mircea_m_ionescu... Un concurs inedit, lansat (în august) şi finalizat (week-end-ul trecut) la Giurgiu, în cadrul „Festivalului Internaţional al Teatrelor din Oraşe Dunărene” - „Dramaturgie în doi”. Din 16 oraşe şi un sat din România, din Elveţia, Franţa şi Germania au fost trimise la concurs, pentru jurizare, 37 de texte, semn că românul încă scrie mult, şi nu doar poezie. Chiar şi piese în două personaje, care se scriu mai greu, dar care, mai ales în criză economică, se pot pune în scenă mai uşor. Un concurs plin de frumoase surprize, de la câştigător, un debutant în dramaturgie (Ion Bogdan Martin, cu „Tranka-Fleanka”), până la treapta de bronz a podiumului, cu... trei laureaţi: doi consacraţi (Doru Moţoc, cu „A 3-a bilă”; Ana-Maria Bamberger, din Hamburg, cu „Karstandt Blues”) şi un alt debutant, marea surpriză a concursului, Mirel Buzdugan. Autorul textului „Visul mereu tânăr” are 18 ani împliniţi. S-a născut la 8 km de locul natal (Moineşti) al lui Tristan Tzara, la Comăneşti, unde este elev în ultimul an de liceu. Are sensibilitate şi sinceritate, citeşte mult şi visează cu ochii deschişi. Pe scena din „Cafeneaua Artiştilor” de la teatrul giurgiuvean, inaugurată, în ajun, cu legenda Mircea Albulescu, adolescentul de lângă minele Comăneştilor şi sondele Moineştilor mărturisea că vrea să urmeze facultatea de teatru. Până atunci, negreşit, va scrie alte texte, visând ca piesa premiată să vadă lumina scenei, aşa cum se va întâmpla cu „Tranka-Fleanka” (care va avea premiera, la Giurgiu, la 16 decembrie) şi cu „Eu sunt din România” (de Carmen Dominte, fericita şi merituoasa câştigătoare a Premiului II).

Read more: Şi adolescenţii scriu teatru!