Main menu

header

Domnitorii de ieri, preşedinţii de azi...

mircea_m_ionescu... A trebuit să ajung la Festivalul Dramaturgiei Basarabene de la Chişinău ca să descopăr un minunat spectacol realizat la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoşani! O splendidă parabolă despre putere şi „căţei”, despre cameleonism politic, vechi de când lumea, tratat în grotesc şi în comicul absurd. Spectacolul „Ultimul Suţţo” a fost orchestrat uluitor de regizorul basarabean Alexandru Vasilachi, într-o mişcare scenică şi ideatică de mare efect, cu o încântătoare scenografie (Mihai Pastramagiu), fervoarea molipsitoare şi talentul celor 17 actori. Nu trebuie omis textul basarabeanului Dumitru Crudu, piesă care, în 2004, câştiga Concursul UNITER. Un text alegoric, cu o construcţie articulată, acoladă între domnitorii de ieri, preşedinţii de astăzi. Read more: Domnitorii de ieri, preşedinţii de azi...

Festivalul de la Chişinău, o minunată provocare

mircea_m_ionescu… Dacă, în România, există un singur teatru („Tudor Vianu” din Giurgiu) cu repertoriu alcătuit exclusiv din piese autohtone, un altul („Satiricus Ion Luca Caragiale” din Chişinău) s-a încumetat să organizeze chiar un Festival Internaţional dedicat dramaturgilor contemporani din Basarabia. Creaţie a formidabilului Alexandru Grecu (Artist al Poporului, regizor de top, ctitorul şi directorul „Satiricus”-ului, preşedintele UNITEM-ului), Festivalul, desfăşurat pe durata ultimelor şapte zile din Florar, a reprezentat nu doar o sărbătoare a dramaturgilor basarabeni, dar şi un profund motiv de meditaţie pentru viaţa teatrală din România. Nu doar din punct de vedere cantitativ: 16 piese basarabene prezente în Concurs (de 11 autori), 8 montate în teatre din Moldova, 4 în România (la Botoşani, Cluj, Giurgiu şi Iaşi). Nu doar comedii, drame, dar şi două spectacole pentru copii, unul de revistă. Producţii diverse ca gen, formă, stil, limbaj scenic, mesaj clar. A doua ediţie a „Festivalului Internaţional al dramaturgiei naţionale” din Moldova a oferit un exemplu rar al generozităţii regizorilor faţă de textele autohtone. Montate nu din obligaţie de serviciu (cum se întâmplă, dacă se întâmplă, în România!), ci cu fervoare, cele 16 spectacole au oferit în majoritatea cazurilor adevărate creaţii artistice. S-a impus teatrul-manifest, protest, teatrul politic, matur şi curajos („Ţara asta a uitat de noi...”, „Made in Moldova”, „Cu bunelul, ce facem?”, toate de Constantin Cheianu, „Coridorul morţii”, de Irina Nechit), dar şi teatrul de metaforă („Fotografii cu clovni invizibili”, „Tangoul de Adio”, de Val Butnaru, „Pomul vieţii”, de Dumitru Matcovschi), comedia bine articulată („Ultimul Şuţţo”, de Dumitru Crudu, „Eu pentru cine votez?”, de Val Butnaru, „Prostul înţelept”, de Serghei Evstratiev), satira politică („Primul moldovean în cosmos”, de Nicolae Negru), fascinaţia teatrului pentru copii („Cobora un căţeluş din cer”, de Iulian Filip) şi altele.

Read more: Festivalul de la Chişinău, o minunată provocare

Măria Sa Spectatorul Vedeteatru

mircea_m_ionescu... Din frumosul evantai de Festivaluri de teatru desfăşurate în ultima lună la noi (Bacău, Timişoara, Buzău, Sibiu), unul se detaşează prin ineditul juriului desemnat să stabilească ierarhia finală. Festivalul Vedeteatru (care se poate citi şi Vedete de teatru şi Vede teatru!), susţinut cu brio de Teatrul „George Ciprian” din Buzău, înseamnă, în primul rând, un gest rar, de înnobilare a spectatorului. Pentru al cincilea an (din cele opt ediţii), premiile Festivalului buzoian sunt desemnate de un Juriu al Publicului. Săptămâna trecută, spre exemplu, examinatorii (cinci la număr) pieselor intrate în concurs (şapte) au fost un inginer constructor, un elev, un judecător, un ofiţer al Ministerului Apărării Naţionale şi o secretară-dactilografă. Acordul final al unui Eveniment de ţinută avea să încânte mulţi specialişti prezenţi la Festival, de la actori de renume (Ion Lucian, Mircea Diaconu, George Mihăiţă, Ileana Stana Ionescu, Diana Lupescu şi alţii) la teatrologi (în frunte cu Emil Boroghină), cronicari şi oameni de teatru români, din Bulgaria şi din Germania. Căci judecata Juriului spectatorilor a coincis în mare măsură cu opinia experţilor, semn că există şi un public de teatru educat! Read more: Măria Sa Spectatorul Vedeteatru

Fascinanta simfonie tehnică de la Naţional

mircea_m_ionescu… „Aşa ceva nu s-a mai văzut!”. Cu aceste cuvinte a deschis Ion Caramitru, directorul Naţionalului bucureştean, un spectacol absolut uluitor, săptămâna trecută, pe prima scenă a ţării. Strict informativ, premiera absolută de la Naţional s-a numit „Spectacolul instalaţiilor tehnice ale sălii mari”, pe durata a 17 minute. În fapt, a fost un Vis, o fascinantă simfonie tehnică. În acordurile trepidante ale lui Vangelis („Cucerirea Paradisului”), ineditul show a debutat cu un dans al ştăngilor, 70 la număr, ca un joc perfect pe computer. Şi, apoi, baletul mecanic, magic, al celor cinci trape, cinci scene uriaşe care se ridicau şi coborau, unduiau halucinant, aducând din adâncuri o altă şi o altă scenă, una cu decorul din „Eduard al III-lea”. Domolit, superbul cvintet de trape (aliniate la nivelul normal al scenei) a făcut loc gimnasticii moderne a nu mai puţin de 11 culisante, dintre care una turnantă. Din stânga, tot în acorduri tulburătoare, a apărut decorul din „S-a sfârşit cum a început”, ca retragerea lină să-i fie însoţită de înaintarea din dreapta a lumii din „Toţi fiii mei”. S-a retras şi aceasta şi, din adâncul scenei, a venit, încet, emoţionant, până spre buza spaţiului de joc, cadrul din „Macbeth”, şi un altul, cu păpuşi uriaşe şi sperietori de păsări, rotindu-se în armonie cu muzica dibaci aleasă, cu decoruri din „Comedia norilor” şi „Ivan Turbincă”. Pe ecranul memoriei apăreau minunaţii actori care au dat viaţă magică acelor cadre, Ion Caramitru, Mircea Albulescu, Victor Rebengiuc, Sanda Toma, Valeria Seciu, Ileana Stana Ionescu, Monica Davidescu, Mircea Rusu, Şerban Ionescu, Mihai Constantin, Alexandru Bindea, Ovidiu Cuncea, Andrei Duban, Edi Adam şi câţi alţii. Iar când uriaşul spaţiu al primei scene a ţării a devenit o hală uriaşă, în întuneric, în dreapta şi în stânga au coborât porţi grele, ca din cetăţi străbune, să închidă, în semn de apărare, Templul Thaliei. Ca, în fundal, în clar-obscur, parcă sub perna de aer a lui Rembrandt, să coboare o altă cortină purtând trei litere alese: TNB. Read more: Fascinanta simfonie tehnică de la Naţional

Emil Hossu, învingătorul hazardului

mircea_m_ionescu... Ultima premieră de la „Nottara”, cea de săptămâna trecută („Omul hazardului”), ar fi trebuit să se producă prin finalul iernii. Numai că atunci hazardul a făcut ca interpretul rolului masculin, remarcabilul Emil Hossu, să fie lovit pe trecerea de pietoni de un zevzec aflat la volan. Spital, operaţie la un picior, lunga perioadă a recuperării... Cu gândul tonic că premiera va avea loc! Ceea ce, acum o săptămână, s-a întâmplat, consfinţind triumful Actorului asupra hazardului... Read more: Emil Hossu, învingătorul hazardului

„One man show“ şi patru doamne-n Recital

mircea_m_ionescu... În Templul Thaliei, Bacăul supravieţuieşte frumos cu un festival aparte, „One man show”, Gala internaţională a recitalurilor dramatice. Sfidând criza materială, organizatorii (Teatrul Municipal Bacovia şi organele locale) au reuşit - şi în acest final de aprilie, început de mai - să ofere şanse de lansare a tinerilor. Nici a VI-a ediţie a Galei Star „One man Show” nu a fost dedicată numai actorilor, ci şi actriţelor. În concurs au fost patru băieţi: Lari Giorgescu, Georg Peetz, Iosif Csorba, Filip Ristovski şi patru fete: Alina Berzunţeanu, Ana Maria Bălescu, Giorgiana Elena Popan, Emilia Borbely, cu un select Juriu... feminin (două actriţe de elită - Draga Olteanu-Matei, care a făcut zilnic naveta Piatra Neamţ - Bacău şi Adriana Trandafir şi o regizoare de top - Alice Barb), dar şi în recitaluri care au înnobilat zilele Sărbătorii de pe Bistriţa.

Read more: „One man show“ şi patru doamne-n Recital

Strigăte, şoapte şi ofuri...

mircea_m_ionescu... A intrat în istorie şi a 19-a ediţie a Galei UNITER. Ne pregătim de jubileul din primăvara viitoare. Până atunci, lumea teatrului românesc vorbeşte despre ce-a fost. Unii strigând, alţii în şoaptă, destui cu ofuri, vechi sau noi. N-am să caut superlative (şi) pentru această a 19-a Gală, însă nici nu voi putea fi de acord cu un critic dramatic şi profesoară (?), în stare să considere sărbătoarea Uniunii Teatrale din România drept „un soi de ghetou de refugiaţi, care nici nu mai cred în propria supravieţuire”!?! Ce mai căutaţi la teatru, doamnă, dacă vă simţiţi într-un ghetou?! Credeam că teatrul înseamnă o mare şansă, un privilegiu, ca un minunat refugiu dintr-o lume tot mai urâtă şi bolnavă moral.

Read more: Strigăte, şoapte şi ofuri...

„Revista“ din arhiva sentimentală

mircea_m_ionescu... Eveniment rar la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”: spectacolul extraordinar „Alo, aici e Stroe”, în regia lui Biţu Fălticineanu. Spectacol de-o seară, în care s-a omagiat un secol de la naşterea uriaşului actor de revistă N. Stroe şi 80 de ani de la debutul pe scena de la „Tănase” a cuplului de aur Stroe-Vasilache. Spectacol de colecţie pe care freneticul Alexandru Arşinel - directorul la zi al Templului revistei româneşti - l-a organizat în numele istoriei, dar şi al nevoii de modele autentice. „Alo, aici e Stroe, şi roagă să-i daţi voie, să vă înveselească...” a redefinit o epocă plină de farmec pe scena revistei şi pe cea radiofonică, unde, la 1 septembrie 1932, irezistibilii Stroe şi Vasilache lansau pe unde emisiunea „Ora veselă”, ce a încântat decenii bune generaţii fără vârstă. Totul sub un veritabil jurământ de credinţă al marilor noştri actori de revistă, de la N. Stroe şi Vasilache, Tomazian, Puiu Călinescu, Horia Căciulescu şi Nicu Constantin până la contemporanii Stela Popescu şi Alexandru Arşinel, Cristina Stamate, Nae Lăzărescu - Vasile Muraru, dar şi schimbul de mâine Nae Alexandru - Cristian Simion, Ana Maria Donosa şi alţii: „Pentru a trăi mult şi bine, trebuie să murim zilnic un pic de râs”!

Read more: „Revista“ din arhiva sentimentală

„Dineul“, ce banchet de gală!

mircea_m_ionescu... De ani buni, spectatorii români de teatru au fost inundaţi de şuşanele şi texte şchioape, care căznesc actori cu nume să provoace râsul. Mai toate au eşuat în cel mult mediocritate. Lunga aşteptare a spectatorului avid de un umor adevărat a fost, în sfârşit, răsplătită de un regal de supercomedie la Naţionalul bucureştean: „Dineu cu proşti”, jucat cu casa închisă. O nebunie de spectacol, o cascadă de râs, un adevărat banchet în care sărbătoritul este teatrul de calitate, spectatorul respectat şi o minunată echipă de creatori.

Read more: „Dineul“, ce banchet de gală!

Ion Caramitru, star la Gala UNITEM

mircea_m_ionescu... Nu-i nicio greşeală! Este vorba despre UNITEM, nu despre UNITER, a cărei Gală va avea loc la 18 aprilie. La finele lui martie însă, la Chişinău, s-a ţinut Gala UNITEM - sărbătoarea Uniunii Teatrale din Moldova - aflată la a zecea ediţie, începută cu fanfară la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” şi terminată cu spumă de şampanie bună. A fost o Gală cu soare în Templul Thaliei, inspirată din sărbătoarea Uniunii noastre teatrale, alesul spectacol fiind oferit în fiecare primăvară de Ion Caramitru. Preşedintele UNITER a fost star şi la Gala UNITEM, unde, nu numai că a primit Premiul de Excelenţă, dar a monopolizat atenţia lumii artistice şi politice. „Prezenţa domnului Ion Caramitru la Gala noastră este o mare onoare, înnobilând evenimentul”, declara preşedintele UNITEM, remarcabilul Alexandru Grecu, artist al poporului şi directorul Teatrului Naţional „Satiricus Ion Luca Caragiale”.

Read more: Ion Caramitru, star la Gala UNITEM

„Furtună“ de magie într-un subsol!

mircea_m_ionescu... „Furtuna”, unul dintre textele de rezistenţă ale marelui Will, este o piesă cu multe personaje, care necesită spaţiu de joc, nu glumă. Dar şi evenimentul teatral al începutului de 2011 (la noi), printr-un spectacol uluitor creat de „alchimiştii” Victor Ioan Frunză (director de scenă) şi Adriana Grand (decor, costume) la Centrul Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu” din sectorul 4 al Capitalei.

Read more: „Furtună“ de magie într-un subsol!