…Chiar dacă marele Eugen Ionescu (Ionesco, cum îi zic francezii), părinte al teatrului absurdului (împreună cu irlandezul Samuel Beckett), se joacă nedrept de puţin, în ultimii ani, pe scenele româneşti (fapt întreţinut şi de Marie-France, fiica ilustrului dramaturg!?!), există o lăudabilă mână de oameni care reuşesc, de 23 de ani, să puncteze uriaşa valoare universală a celui născut la Slatina (26 noiembrie 1909) şi plecat spre îngeri la 28 martie 1994, la Paris. În memoria lui Eugen Ionescu, de 23 de ani, Societatea Culturală Eugen Ionescu din Slatina (preşedinte - freneticul şi competentul regizor Mihai Lungeanu), înfiinţată cu acordul scris al uluitorului dramaturg, încântă oamenii (şi de teatru) de oriunde, scriitori şi tânăra generaţie prin „Zilele Eugen Ionescu”. Disputate, anul acesta, la Bucureşti (24-27 noiembrie), în parteneriat figurând Colegiul Naţional Sf. Sava, Ministerul Culturii, Teatrul Nottara, Alianţa Colegiilor Centenare şi Casa de Cultură a Studenţilor Bucureşti - prin trupa de ecou „Podul”. Zile de răsunet, prefaţate de un minunat „Festival Naţional Studenţesc de Teatru al Absurdului Eugen Ionescu”, ediţia a XIX-a (22-24 noiembrie).

…Deschiderea oficială a „Zilelor Eugen Ionescu 2013” s-a ţinut în holul Colegiului Naţional Sf. Sava, acolo unde, cu decenii bune în urmă, şi-a purtat paşii cel care avea să devină unul dintre titanii dramaturgiei universale. La vestitul liceu bucureştean, Eugen Ionescu a fost elev în perioada 1922-1928, ba, un an şcolar (1940-1941), şi profesor suplinitor de limba franceză. De pe băncile liceului, cel care avea să uimească lumea cu „Lecţia”, „Cântăreaţa cheală”, „Rinocerii”, „Ucigaş fără simbrie” etc. a cochetat cu poezia, proza, cronica literară, dar şi cea plastică. „Revista Literară” a Liceului Sf. Sava depune mărturie, iar pentru a 23-a ediţie a „Zilelor Eugen Ionescu” elevii şi profesorii actuali ai Colegiului Naţional Sf. Sava au pregătit un excelent număr de revistă, cu texte inedite, versuri, schiţe şi cronici semnate de elevul Eugen Ionescu.

… Aceste „Zile Eugen Ionescu” au reprezentat o fascinantă gală de teatru al absurdului, de la Concursul de eseuri pe teme ionesciene la spectacolele unor trupe studenţeşti şi de liceeni (din Bucureşti, Craiova, Galaţi, Iaşi, Petroşani, Timişoara), ce au jucat cu pasiune şi har texte celebre ale celui care şi-a început ucenicia literară pe băncile Liceului Sf. Sava şi a susţinut Bacalaureatul la Craiova: „Jocul de-a măcelul”, „Delir în doi”, „Setea şi foamea”, „Scaunele” etc. Au fost invitate să onoreze evenimentul nume grele ale teatrului românesc (Adela Mărculescu, Damian Crâşmaru), reputatul Horaţiu Mălăele a prezentat o „Lecţie” de teatru, iar remarcabilul Emil Boroghină a oferit, ca epilog, pe scena de la Nottara, un formidabil recital „De la Hamlet la Beranger”. După un asemenea evantai ionescian, nu poţi uita un gând al Maestrului: „Substanţa mea este unică, indivizibilă. Din orice parte m-aţi privi, eu sunt acelaşi”. Pentru lumea-ntreagă, nemuritor!