Main menu

header

mircea_m_ionescu… Consecvent planului său de a valorifica apropierea de Capitală, Teatrul „Toma Caragiu” din Ploieşti vine des (şi cu succes!) la Bucureşti. Ultima descindere, cu atât de cunoscuta piesă „Take, Ianke şi Cadâr”, de Victor Ion Popa. Un veritabil curaj să te prezinţi în inima Capitalei (la „Nottara”), cu respectivul text, sub aura încă vie a uluitorului recital oferit la Naţionalul bucureştean, cu această piesă, de Radu Beligan, regretatul Gheorghe Dinică şi Marin Moraru. Risc pe care şi l-a asumat regizorul spectacolului ploieştean, Lucian Sabados (totodată şi directorul teatrului prahovean). Cutezanţă care a răsplătit, însă, colectivul de creaţie, în final, cu meritate aplauze, căci, exceptând startul puţin lent, am privit o montare cu farmecul ei. Dealtfel, eruditul Lucian Sabados oferea cheia spectacolului său, când declara înaintea premierei, în reuşitul caiet-program, că montarea nu va urmări neapărat faimoasa comedie, „ci povestea unei lumi cu bunele şi relele ei. Nostalgie şi fidelitate, adevăr şi istorie, omenesc şi slăbiciune, ieri şi azi”. Grea misiune şi-a asumat directorul de scenă şi al teatrului, însă reuşita s-a datorat gândirii spectacolului, „ca un episod din marele, fascinantul serial Take, Ianke şi Cadâr”, care a încântat atâtea generaţii în absolut întreaga Românie. Chiar şi lângă sondele Ploieştilor, „Take, Ianke şi Cadâr” a făcut senzaţie, în două variante, în ‘56 şi în ‘73, întâia montare atingând cota de 306 reprezentaţii!!! Cu siguranţă şi pentru că în acel spectacol rolul lui Ianke aducea la rampă un actor de geniu, Toma Caragiu!

… Tot Ianke a făcut senzaţie şi în această ultimă premieră. Datorită jocului absolut remarcabil al lui Niculae Urs, actor de mare profunzime, care oferă un personaj modern, cu o viteză în plus (a vremurilor de astăzi!) în gândire şi în rostirea replicii, faţă de tot ce s-a jucat până acum. Rol memorabil pentru Niculae Urs, aflat într-o perioadă fastă a vastei sale cariere, afirmaţie ce o argumentez doar cu jocul excelent din nemuritoarea „Furtuna” shakespeariană, în regia de zile mari a lui Cristi Juncu, pe scena ploieşteană; sau încântătoarea interpretare a Baronului, în ultima montare cu „Azilul de noapte”, de Maxim Gorki, la „Metropolis”, în impecabila regie a lui Mircea Marin.

… În spectacolul de la Ploieşti, roluri notabile pentru Mihai Coadă (Take), Ilie Gâlea (Cadâr), Lucia Ştefănescu (Safta) şi Marian Despina (Ilie). În mai toate montările, în „Take, Ianke şi Cadâr” cuplul tinerilor s-a aflat în umbra „bătrânilor”. La Ploieşti, Florentina Năstase (Ana) şi Ionuţ Vişan (Ionel) au dovedit talent, dar şi stângăcii (în special junele!). Un cuvânt de laudă şi pentru scenografia inspirată a Vioricăi Petrovici, ca şi pentru finalul cu trenuleţul-jucărie ce merge într-un colţ al scenei, amintind de spectacolul Naţionalului bucureştean de acum vreo patru decenii. Semn că „Take, Ianke şi Cadâr” n-are vârstă…